CCR: Iohannis poate refuza o singură dată procurorii-şefi propuşi de ministrul Justiţiei

Klaus Iohannis

Curtea Constituţională a respins miercuri, ca inadmisibilă, ultima sesizare formulată de PNL şi USR asupra Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Una dintre modificările aduse acestei legi a fost aceea că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma iniţială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care preşedintele le putea formula.

Lege prevede modalitatea de numire a procurorilor-şefi şi este extrem de importantă, mai ales în contextul actual, în care majoritatea PSD-ALDE a propus deja un nou şef la conducerea DIICOT şi a început selecţia pentru şefia DNA, după ce Iohannis a fost obligat de CCR să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi.

Comisia de la Veneţia a recomandat ca procedura de numire şi de revocare a procurorilor-şefi să păstreze un echilibru între preşedintele ţării, CSM şi ministrul Justiţiei. Or, CCR tocmai rupsese acest echilibru prin decizia de a-l obliga pe şeful statului să accepte propounerea de revocare a şefei DNA înaintată de ministrul Justiţiei Tudorel Toader. În acest context, Comisia de la Veneţia a bătut obrazul magistraţilor constituţionali, arătând că, în 2005, tot CCR a decis că rolul preşedintelui în procedura de numire a procurorilor nu poate fi pur formal. Pe scurt, e o discrepanţă imensă între decizia din 2005 şi cea din 2018. „Aceste judecăţi diferite sunt greu de reconciliat, iar situaţia constituţionala exactă pentru numirile procurorilor-şef ramane în acest fel neclară“, noteaza Comisia de la Veneţia.

Legea aflată acum în vigoare îi oferă preşedintelui puterea de refuza la nesfârşit, dar motivat, propunerile făcute de ministrul Justiţiei pentru şefia DNA sau DIICOT. În forma modificată de PSD, legea 303/2004 îl lasă lui Klaus Iohannis posibilitatea de a refuza doar o singură dată propunerea ministrului Justiţiei.