Ce aşteptări are noul guvern Merkel faţă de România

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis şi Angela Merkel. FOTO  www.presidency.ro
Klaus Iohannis şi Angela Merkel. FOTO www.presidency.ro

Cancelarul Merkel a obţinut, după luni de negocieri dificile, votul de învestitură pentru al patrulea mandat la conducerea guvernului de la Berlin. În faţa noului cabinet german se ridică provocări importante, ţinând cont de politica internă germană, dar şi de viitorul Europei.

Franţa şi Germania sunt aşteptate să aducă un suflu nou în refondarea Uniunii Europene, proiect de care depinde viitorul a 500 de milioane de cetăţeni europeni. Va fi reconfigurată Uniunea Europeană de după Brexit, urmând ca decizii importante să se ia la summit-ul UE de la Sibiu. În condiţiile în care preşedinţia rotativă a UE revine României de la 1 ianuarie 2019, perioada extrem de importantă în care se va concretiza Brexitul şi se va trasa viitorul Uniunii Europene, este normal ca evoluţiile din România să fie privite cu maxim interes în Uniunea Europeană.

Ce aşteptări are Germania faţă de România? Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, a declarat în exclusivitate pentru Adevărul.

„Ne uităm către România şi vedem o ţară care în ultimii ani, mai ales de la aderarea la Uniunea Europeană, a făcut progrese considerabile din punct de vedere economic în ceea ce priveşte un sistem judiciar funcţional, o combatere eficientă a corupţiei şi, de aici, voinţa noastră ca România să continue pe această cale. A fost subiectul care a marcat întregul an trecut. Înţelegem că există această necesitate a unei reforme în justiţie. Niciodată nu am văzut lucrurile doar în alb sau negru, însă suntem ferm convinşi că aceste modificări trebuie să fie obiective şi să evite interese personale. Ele trebuie să asigure şi să garanteze independenţa justiţiei. Observăm cu toţi o polarizare în România, o polarizare care costă multă energie şi abate atenţia de la alte subiecte europene, de la alte provocări europene şi internaţionale unde suntem chemaţi să conlucrăm noi toţi. Dorinţa mea este încercaţi o reformă cu măsură care să păstreze independenţa justiţiei pentru a ne ocupa apoi de Europa, de subiectele centrale din Europa şi să nu uităm preşedinţa României la nivel de Consiliu European anul viitor. Cred că acesta e crezul nostru politic şi este crezul pe care îl va urma şi noul guvern federal.“


Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la Bucureşti

Cord Meier-Klodt ambasadorul Germaniei la Bucureşti foto florin suler

Care sunt în perspectiva Germaniei şansele ridicării MCV? Iată răspunsul ambasadorului Germaniei. 

„Noi, şi cred că este valabil pentru toţi partenerii europeni, ne dorim să reuşim, în viitorul apropiat, să încheiem acest mecanism. Însă nu este o decizie care ne aparţine nouă, ci acum e rândul României. Există acest schimb strâns de informare cu comisia europeană, există 12 recomandări care trebuie îndeplinite şi cred că acum un an noi toţi aveam impresia că finişul, ca să zic aşa, se întrevedea. Vicepreşedintele comisiei, domnul Timmermans care a vizitat recent Bucureştiul a reuşit, cred eu, să redea această situaţie printr-o imagine foarte pregnantă. Este deci un maraton, un maraton în cadrul căruia este important ca la final să nu te opreşti sau este şi mai grav să alergi în direcţia opusă. Cred, şi a fost şi mesajul meu către Guvernul Dăncilă, cred că se poate atinge acest obiectiv, este dorinţa noastră, nu vrem să criticăm, ci vrem să sprijinim, vrem să vă sprijinim să atingeţi astfel de obiective, dar măsurile, semnalele trebuie să vină, bineînţeles, din partea României.“

Mesajul Berlinului este cât se poate de clar. Germania aşteptă ca România  să facă reformele din Justiţie cu prudenţă, să păstreze independenţa puterii judecătoreşti şi să încheie această dispută care consumă timp şi energie.Dacă România îndeplineşte angajamentele din MCV, atunci mecanismul va fi ridicat.

Pe agendă se află şi subiectul Schengen. Până acum, România s-a lovit de reticenţa unor state europene. La ce să ne aşteptăm de la noul guvern german?

„În eforturile sale de a intra în spaţiul Schengen am sprijinit România. Lucru acesta îl vom face şi în viitor. Cred că este un lucru de la sine înţeles că, în situaţia actuală, o astfel de decizie nu poate fi doar o decizie bazată pe motive sau pe aspecte pur tehnice, ci este una politică. Pentru o astfel de decizie trebuie să avem un consens. Care ar fi recomandarea mea? Drumul, calea către această ţintă nu trebuie să se întâmple în paralel cu declaraţii acide. Şi pe această cale constatăm progrese notabile. De pildă faptul că România a aderat la sistemul pasiv de informare privind vizele şi cred că în acest sens, în acest spirit de informare bazat pe încredere sunt posibile şi alte etape în viitor. De pildă, este posibil un model etapizat al intrării în Schengen, la început cu frontierele aeriene, dar acest lucru trebuie să se întâmple de comun acord şi în strânsă corelare cu partenerii europeni, cu Germania, cu Franţa. Toţi aceşti parteneri sunt dispuşi nelimitat la dialog“, spune ambasadorul Germaniei.

În concluzie, România este aşteptată la dialog atât pe temele specifice, dar mai ales pe temele importante ale dezbaterii europene. România are deschisă o fereastră de oportunitate. Depinde de autorităţile de la Bucureşti cum o va folosi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite