Ce a făcut preşedintele Klaus Iohannis în primele 24 de ore de mandat. Lumini şi umbre

Proaspăt instalat la Cotroceni, Klaus Iohannis a confirmat imaginea neamţului serios şi harnic, bifând deja pe agendă câteva acţiuni. După recepţia privată de bun-venit, organizată la Cotroceni, Iohannis l-a chemat pe Victor Ponta la o discuţie, apoi i-a acordat o decoraţie unui fost deţinut politic. Tot Iohannis l-a instalat în fruntea consilierilor prezidenţiali pe Dan Mihalache, un politician controversat.

Duminică, ora 12.00. În discursul său de la ceremonia solemnă de învestitură în funcţie, preşedintele Klaus Iohannis a spus tranşant că mandatul său va sta sub semnul muncii asidue, indispensabilă pentru bunăstarea României. „Şi le spun românilor clar: aşteptările mari pot duce la rezultate mari. Şi vor duce. Pentru că aşteptările mari înseamnă mai multă responsabilitate, mai mult efort, mai multă seriozitate şi mai multă muncă. Din partea tuturor. Iar eu voi fi primul“, a promis preşedintele în primul său discurs.  

Jurâmânt cu mâna pe Biblia ortodoxă

Duminică, ora 12.15. Jurământul de învestitură în funcţie, pe care Klaus Iohannis l-a depus cu mâna pe Biblia ortodoxă, deşi este de confesiune luterană, a fost un moment care a atras vociferări din partea adversarilor săi. Contactat de “Adevărul”, Wolfgang Arvay, preotul Bisericii Evanghelice din Mediaş, a declarat că Iohannis nu a greşit cu nimic, întrucât Biblia este aceeaşi pentru toţi creştinii.    

„Dacă nu era de acord cu Biblia aceea, care avea binecuvântarea Patriarhului Daniel, nu jura cu mâna pe ea. Biblia este aceeaşi, dar fiecare Biserică favorizează o anumită traducere a scrierilor originale, care sunt compuse în limbile antice - greaca şi ebraica. O diferenţă, desigur, este că la noi se citeşte din Biblii traduse în limba germană“, precizează preotul Wolfgang Arvay. 

Eugen Tănăsescu, preot ortodox şi blogger adevarul.ro, consideră că preşedintele Iohannis a făcut foarte bine că a jurat pe Biblia ortodoxă, semn că nu bagă în seamă toate discuţiile legate de confesiunea sa.  „Biblia are valoare universală. Toate confesiunile se bazează pe Biblie, pentru că nu există o altă carte sfântă. Iohannis nu a făcut nimic nelalocul lui“, ne-a declarat Eugen Tănăsescu. 

Recepţie cu intelectuali, actori şi sportivi

Duminică, ora 15.00. Primul eveniment bifat pe agenda de preşedinte a fost recepţia privată de bun-venit, organizată la Palatul Cotroceni.  La eveniment au participat în jur de 200 de persoane, printre care noul lider al PNL, Alina Gorghiu, dar şi parlamentari liberali, precum şi colaboratori ai lui Klaus Iohannis din campania electorală sau de la Sibiu. De asemenea, au mai fost invitaţi la Cotroceni pentru a ciocni un pahar de şampanie cu noul preşedinte câteva personalităţi, printre  care Andrei Pleşu, Alina Mungiu Pippidi, Victor Rebengiuc şi jucătoarea de tenis Simona Halep. 

Antonio Momoc, specialist în comunicare politică, a declarat pentru “Adevărul” că era firesc ca preşedintele să organizeze această recepţie, pentru a le mulţumi celor care l-au susţinut în campania electorală. „Simbolistica prezenţei unor personalităţi la Cotroceni constă în exprimarea respectului reciproc al oamenilor de cultură şi sport faţă de preşedinte şi respectul şi recunoştinţa preşedintelui faţă de cei care au răspuns invitaţiei. Nu înseamnă automat că aceştia sunt oamenii preşedintelui, ci doar că se bucură de stima noului preşedinte. Asta nu exclude eventuale sau posibile colaborări viitoare“, ne-a declarat Antonio Momoc. 

Invitaţie pentru Ponta pe Facebook

Duminică, ora 18.07. La scurt timp după preluarea funcţiei de preşedinte, Klaus Iohannis nu s-a preocupat numai de organizarea recepţiei, ci a anunţat şi prima întâlnire cu premierul Victor Ponta la Cotroceni. Iohannis nu a făcut anunţul pe site-ul prezidenţial, ci, aşa cum ne-a obişnuit din campania electorală, s-a folosit tot de pagina sa de Facebook pentru a-l chema pe premier la discuţii despre viitorul ţării. „L-am invitat la Palatul Cotroceni pe prim-ministrul Victor Ponta, la o întâlnire la care vom discuta priorităţile guvernării, actualitatea politico-economică şi perspectivele colaborării instituţionale între Preşedinţie şi Guvern. Întâlnirea va avea loc la ora 12:00“, a scris Iohannis, duminică, pe Facebook. 

Ieri, ora 12.00. Preşedintele României l-a primit la Cotroceni pe Victor Ponta. Contactat de „Adevărul“, analistul politic Dan Ionescu ne-a declarat că noul preşedinte profită de valul de popularitate pentru a-şi impune stilul de lucru pur nemţesc. „Suntem în domeniul speculaţiilor absolute şi putem spune că prima impresie este că Victor Ponta a fost chemat la Cotroceni pentru a i se transmite direcţiile relaţiei pe care o va avea preşedintele  de acum înainte. Iohannis pare netulburat în planul său de a se impune în linişte şi fără rezistenţă din partea cuiva. A pus Parlamentul la punct, a aranjat apele în PNL şi acum i-a explicat şi lui Victor Ponta cum stau lururile. Rămân la părerea că este un preşedinte-jucător veritabil şi că forţa cu care se va impune în politică va ieşi la iveală la prima nesupunere pe care o va întâlni în drumul său. Ponta şi restul actorilor politici joacă după cum le dictează regizorul noii producţii: Klaus Iohannis“, a precizat analistul Dan Ionescu. 

Preda: „Prima decoraţie, un gest grandios“

Ieri, ora 16.00. Klaus Iohannis a acordat ieri şi prima decoraţie, după ce, dimineaţa, în Piaţa Universităţii, depusese o coroană în amintirea victimelor Revoluţiei din 1989. Iohannis l-a decorat pe preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici (AFDPR), Octav Bjoza, cu Ordinul Naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler. „Este prima decoraţie pe care o confer în calitate de preşedinte al României şi de aceea am ţinut ca aceasta să fie acordată dumneavoastră, în chip simbolic, în numele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici. Prin acest moment vreau să marchez începutul unui nou capitol în istoria noastră recentă, şi anume un preşedintele care pune înainte de toate modelele din societate. Foştii deţinuţi politici reprezintă, cu siguranţă, repere de moralitate pentru tânăra generaţie“, a spus Iohannis în discursul său. 

Gestul de a-l decora pe Octav Bjoza a fost salutat de societatea civilă. Istoricul Dan Falcan a declarat pentru „Adevărul“ că gestul noului preşedinte nu poate fi citit decât în cheia unei acţiuni reparatorii în raport cu această categorie de deţinuţi. „Este un gest firesc. Categoria deţinuţilor politici nu a fost băgată în seamă de nimeni în ultimii 25 de ani. Îmi aduc aminte că domnul Bjoza a spus, la un moment dat, că a cerut de patru sau cinci ori să fie primit în audienţă la Cotroceni şi i se răspundea să se adreseze unui departament. Nu-i tratezi aşa pe cei care au suferit atât de mult. Aşa că gestul lui Iohannis poate fi interpretat şi ca un gest de  distanţare de Traian Băsescu“, ne-a declarat istoricul Dan Falcan. De asemenea, istoricul este de părere că, prin iniţiativa sa, Klaus Iohannis onorează PNL, care a avut mulţi deţinuţi politici. 

Radu Preda, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), consideră că noul preşedinte, Klaus Iohannis, a făcut un gest grandios decorându-l pe fostul deţinut politic Octav Bjoza. „Faptul că a început seria de activităţi publice punând decorarea unui deţinut politic în centrul atenţiei este un gest care îl onorează. Fără discuţii, este un gest grandios despre care se va tot vorbi“, ne-a declarat Radu Preda.

Băsescu i-a înmânat Colanul de Aur

La ceremonia de decorare a lui Octav Bjoza, Klaus Iohannis a purtat însemnul Colanului de Aur, pe care fostul preşedinte Traian Băsescu i l-a înmânat înainte în cadrul ceremoniei de predare-primire a funcţiei. Consilierul de stat Gheorghe Angelescu, coordonator al cancelariei Ordinelor, a explicat pentru „Adevărul“ semnificaţia Colanului de Aur.

„Colanul de Aur al ordinului Naţional Steaua României este simbolul suveranităţii naţionale şi cea mai înaltă distincţie a statului român. Numai statele suverane au dreptul la decoraţii. Preşedintele României poate purta acest colan la anumite evenimente, precum cele în care se acordă decoraţii sau cu ocazia Zilei Naţionale, sau poate purta însemnul acestui colan aşa cum s-a întâmplat ieri“, a detaliat Gheorghe Angelescu.

Ţinuta Primei Doamne, dezbatere pe reţelele sociale

Prima-Doamnă a României, Carmen Iohannis, şi-a făcut apariţia la ceremonia de predare-primire a mandatului prezidenţial, de la Cotroceni, cu o rochie deasupra genunchilor, albă, cu imprimeu floral. Ţinuta sa a stârnit numeroase comentarii pe reţelele sociale. Consultantul de imagine Raluca Dobrovolschi, blogger adevarul.ro, a scris despre acest subiect delicat. „Chiar dacă, în mod oficial, ceremonia de învestire în funcţie a preşedintelui nu impune un cod vestimentar, ţinuta potrivită pentru o Primă Doamnă o reprezintă rochia de zi, cu lungime în jurul genunchilor, cu mâneci lungi sau trei sferturi, în funcţie de silueta purtătoarei“, spune Dobrovolschi. 

“Prima-Doamnă a României, Carmen Iohannis, a purtat ieri (n.r. – duminică) un palton gri, cu lungime deasupra genunchilor, escarpeni din piele lăcuită, Christian Louboutin, şi o rochie cu aplicaţie din dantelă gri, cu mâneci scurte, semi-transparente. Deşi lungimea rochiei îi complimentează silueta, transparenţele, imprimeul şi culoarea ar fi fost alegeri potrivite pentru un eveniment mai puţin formal şi un sezon mai cald. De asemenea, culoarea uşor gălbuie a ciorapilor este nepotrivită, contrastând vizibil cu nuanţa braţelor descoperite ale doamnei Iohannis”, a conchis consultantul în imagine. 

Stilistul Adina Buzatu consideră că „rochia trebuia să fie cel puţin cu două palme mai lungă şi cu mâneci trei sferturi sau chiar lungi şi, obligatoriu, de culoare închisă, datorită solemnităţii. La ceremoniile de acest fel se impune un dress code clar, fără nicio portiţă de ieşire. Adică nu merg inovaţiile. În plus, rochia pe care a purtat-o doamna Carmen Iohannis are o alură văratică”. 

O numire controversată: Mihalache la Cotroceni 

Ieri, ora 18.00. Preşedintele Klaus Iohannis  a semnat ieri decretul de numire a lui Dan Mihalache în funcţia de consilier prezidenţial. Posibila numire a lui Mihalache stârnise controverse şi reacţii acide din partea reprezentanţilor societăţii civile, care au arătat cu degetul spre trecutul lui Mihalache, fost membru PSD şi fost consilier al lui Adrian Năstase. Spre sfârşitul lunii noiembrie, mai mulţi intelectuali, în frunte cu Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Vladimir Tismăneanu şi Andrei Oişteanu, au publicat, în „Revista 22“, o scrisoare adresată preşedintelui Iohannis, în care îşi exprimau îngrijorările cu privire la numirea lui Mihalache în funcţia de consilier prezidenţial. 

„Suntem uimiţi şi îngrijoraţi că v-aţi oprit, pentru funcţia de şef al cancelariei prezidenţiale, asupra unei persoane (Dan Mihalache) ale cărei antecedente nu-l recomandă în nici un caz ca pe un democrat veritabil. De la traseul său curricular, care începe în perioada Văcăroiu, traversează perioada Năstase, virând apoi către Crin Antonescu, trecând apoi prin opinia sa, pe care a făcut-o publică, privind parteneriatul româno-american, şi până la felul în care se exprimă domnia sa («jigodie frustrată»,  «mai du-te şi tu-n mă-ta», «mai caută pe goagăl»)  e în grav dezacord cu ce aşteptăm din partea instituţiei prezidenţiale“, au scris intelectualii.

La rândul lui, Iohannis le-a replicat, atunci, într-un text publicat pe Facebook: „Mulţumesc Revistei 22 pentru scrisoarea pe care mi-a adresat-o în numele unui grup de intelectuali. Îi asigur pe semnatarii ei că rămân credincios promisiunilor şi angajamentelor pe care mi le-am luat faţă de românii din ţară şi din străinătate. Acest lucru se va reflecta în toate deciziile mele, inclusiv în privinţa echipei de consilieri“, a arătat preşedintele. Ieri, Iohannis le-a înşelat însă intelectualilor aşteptările, instalându-l pe Mihalache consilier.

Analistul politic Dan Ionescu a explicat ieri care este riscul pe care l-ar putea implica numirea lui Mihalache. „Klaus Iohannis are dreptul să numească în funcţia de consilier la Cotroceni pe oricine crede că îl poate ajuta în a-şi desfăşura în bune condiţii activitatea de acum înainte. În ceea ce priveşte numirea lui Dan Mihalache, ea poate fi considerată una controversată, pentru că au apărut multe contestări ale persoanei sale din direcţia societăţii civile. 

Riscul în acest caz este reprezentat de o inflamare rapidă a contestatarilor ori de câte ori li se va părea că Dan Mihalache l-a sfătuit greşit pe Preşedinte. Pe de altă parte, situaţia îi oferă şi lui Dan Mihalache ocazia de a demonstra că cei care l-au contestat se înşală. Până la urmă, orice funcţie publică implică aprobări şi dezaprobări din partea opiniei publice. Modul în care faci faţă acestor provocări este cea mai bună demonstraţie pentru a afla dacă meriţi sau nu poziţia pe care ai primit-o“, a explicat Dan Ionescu.  

Pe de altă parte, analistul consideră că nu doar Mihalache, ci şi Klaus Iohannis ar putea deconta eventualele erori ale echipei pe care a girat-o. „Prin numirile în sine, Preşedintele îşi asumă şi răspunderea pentru cei pe care îi desemnează şi va fi şi primul care va deconta o eventuală lipsă de profesionalism din partea lor“, a conchis Dan Ionescu.