Ce nu scrie în PNRR şi ar putea fi un motiv de respingere după analiza efectuată la Bruxelles

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / George Calin
FOTO Inquam Photos / George Calin

Problemă gravă a României în momentul de faţă, dar  ignorată de PNRR. Este vorba de nivelul datoriei publice a României şi deficitul bugetar. PNRR prevede împrumuturi de 15 miliarde de euro, şi e normal ca UE să ceară măsuri asiguratorii,  că acest împrumut va fi şi returnat. Ce nu găsim în PNRR. Nu vedem la reformele propuse de PNRR reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, restructurarea aparatului bugetar.

Fără aceste prevederi vom primi 15 miliarde de euro  împrumuturi de la UE? M-aş mira! De ce evită autorii PNRR aceste măsuri obligatorii? Din motive electorale. PNL şi USR PLUS au alegeri în această toamnă, şi nu se pot duce la congresele lor de stabilire a conducerii cu „sacrificii” bugetare. Din aceste motive există riscul ca PNRR să nu fie acceptat de CE.

România se află în procedură de deficit excesiv

Coincidenţă sau nu, zilele acestea au apărut observaţiile şi recomandările CE referitoare la deficitul excesiv al României, în contextul procedurii de deficit excesiv în care se află România.

Iată ce ne spune CE:

„România ar trebui să pună în aplicare pe deplin măsurile adoptate deja pentru 2021. Ar trebui să specifice şi să pună în aplicare măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecţie durabilă într-un mod favorabil creşterii. Orice venituri neprevăzute ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul general guvernamental”.

Până pe 15 octombrie 2021, România trebuie să ia măsuri eficiente şi să raporteze strategia de consolidare prevăzută pentru atingerea ţintelor. Apoi, din 6 în 6 luni, România trebuie să raporteze progresele înregistrate până la corectarea deficitului excesiv.

Pentru a reduce deficitul, România ar trebui să introducă o serie de reforme de natură fiscală şi economică mai largă, inclusiv reformele sistemului de pensii, administrarea taxelor, salariile din sectorul public şi guvernanţa întreprinderilor de stat.

Toate aceste măsuri sunt vag ilustrate în PNRR, fără măsuri concrete şi termene precise.

Situaţia datoriei publice a României şi a deficitului bugetar

Dacă în 2019 datoria publică a României a crescut uşor, de la 34,7% din PIB la 35,3% din PIB, în 2020 a avut un salt brusc, la 47,3% din PIB, iar în 2021 este prevăzut să crească la 50% din PIB. Pandemia nu explică în totalitate această creştere foarte mare, a fost doar motivul pentru care s-a dat derogare de la UE pentru respectarea ţintei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Explicaţia stă în refuzul guvernării Orban-Cîţu de a reduce cheltuielile de funcţionare a statului şi restructurarea aparatului bugetar, din motive electorale, reprezentate de alegerile de la sfârşitul anului 2020. Exact ca în 2009.

Dacă vom primi cele 15 miliarde prin PNRR, datoria publică a României se va duce spre 60% din PIB, maximum acceptat de tratatul de la Maastricht.

Se invocă faptul că alte ţări au deficite şi mai mari. Dar să nu comparăm capacitatea acelor ţări de a returna împrumuturi, capacitate dată de PIB/locuitor, cu potenţialul României. De altfel, multe ţări au refuzat să preia de la CE şi împrumuturi, mulţumindu-se doar cu granturi.

Florin Cîţu ştia toate acestea, când la începutul mandatului de premier a pornit vijelios să taie sporuri nesimţite, pensii şi salarii speciale, cumulul mai multor venituri de la stat. Dar nu l-a lăsat Orban, şi s-a înmuiat repede. Tot din motive electorale. Urmau alegeri pentru conducerea PNL.

Fiind în procedură de deficit excesiv, în anul 2021 România ar trebui să-şi reducă deficitul bugetar până la 7,2% din PIB, de la 9,7% din PIB în anul 2020. De asemenea, în 2022 deficitul ar trebui să fie de 6,2% din PIB, în 2023 - de 4,4% din PIB, iar în 2024 să scadă la 2,9% din PIB, adică sub plafonul de 3%, prevăzut în  Tratatul de la Maastricht.

Ca să reuşeşti aşa ceva, sunt doar două căi. Fie creşti veniturile la bugetul de stat, prin creşterea fiscalizării, fie reduci cheltuielile de funcţionare a statului. Altă cale nu există.

În PNRR se pomeneşte de îmbunătăţirea colectării de venituri la bugetul de stat. Numai că ce n-a fost posibil în ultimii 30 de ani, va fi posibil în următorii 2-3 ani? Doar prin digitalizare şi case de marcat? Mă tem că nu va fi posibil aşa ceva. Iar CE ne cere ca din 6 în 6 luni să raportăm progrese. Care progrese?

Gradul bun de colectare în ţările europene, de 40-45% din PIB, se datorează conformării voluntare a contribuabililor. Care văd că statul face ce trebuie cu banii lor, nu văd penali în funcţii publice, nu văd politruci instalaţi în funcţii importante, cum văd la noi. Cele două cazuri de la Iaşi, Alexe şi Chirica, scandalul de la Apele Române, reprezintă vârful aisbergului. Peste tot se întâmplă la fel. Şi atunci, de unde încrederea în instituţiile statului pentru conformarea voluntară? Şi ce să facă statul în asemenea condiţii, să instaleze câte un inspector fiscal la spatele fiecărui contribuabil? Nu se poate aşa ceva. Toţi miniştrii de Finanţe au promis îmbunătăţirea colectării veniturilor la bugetul de stat, niciunul nu a reuşit.

Atunci, ce rămâne de făcut, având în vedere timpul scurt, de 2-3 ani, în care trebuie să reducem deficitul bugetar? Doar reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, restructurarea aparatului bugetar de la noi. Lucru de care inclusiv actuala coaliţie de guvernare nu vrea să audă, fuge ca dracul de tămâie, din motive electorale, cum explicam mai sus. Acesta este, se pare, blestemul României. Interesele electorale sunt mai presus de interesele echilibrelor macroeconomice ale ţării.

Şi instituţiile internaţionale şi experţii independenţi, români şi străini, spun că aparatul bugetar din România poate fi redus cu 30%, fără nici o problemă. ÎN 2004 funcţionam cu 850.000 de bugetari, acum avem 1,5 milioane, deşi între timp au explodat aplicaţiile informatice care pot înlocui foarte bine funcţionarii publici. În PNRR se vorbeşte intens de digitalizare, fără a se pomeni nimic de reducerea aparatului bugetar ca urmare a digitalizării, sursă a reducerii deficitului bugetar şi a datoriei publice.

În perioada stării de urgenţă, jumătatea dintre bugetari au stat acasă. Iar ţara a funcţionat, bine mersi, fără să le simtă lipsa!

Problema pensiilor este iarăşi arzătoare. Se apropie pensionarea „decreţeilor”, şi atunci sistemul nostru de pensii va intra în colaps. Acum, 16 miliarde de lei sunt transferaţi de la bugetul de stat la bugetul de pensii. PNRR rezolvă problemă prin anunţarea unei noi legi a pensiilor, care ce să facă? Din declaraţiile ministrului Muncii rezultă că nici o pensie şi nici un salariu nu vor fi reduse. Dar va scădea deficitul bugetar la sub 3% din PIB. Poate explică cineva cum se va întâmpla minunea asta, ştiind că 75-80% din veniturile bugetului se duc în pensii şi salarii?

În rest, PNRR este un masterplan bun. Teama este că va rămână doar pe hârtie, dacă oficialii europeni vor cere garanţii suplimentare, mai ales că este vorba de un împrumut gigant, de 15 miliarde de euro.

Istoricul accesării banilor europeni nu ne este deloc favorabil. Din exerciţiul financiar 2014-2021 abia am luat  30-35% din banii cuveniţi României. Pentru următorul exerciţiu financiar nu avem proiecte importante trimise la CE, toate eforturile fiind concentrate pe PNRR. Ştiind toate acestea, CE va fi extrem de vigilenţa şi circumspectă când e vorba de România.

Necazul cel mare al conducătorilor de azi. Comisia Europeană nu poate fi „făcută din vorbe”, cum se întâmplă deseori cu românii. Aceasta este marota conducătorilor noştri. Lasă, că pe români îi „facem din vorbe”. Dar, ghinion. Cu CE nu funcţionează păcăleala cu promisiuni sau vorbe fără acoperire, în fapte, termene, resurse şi responsabilităţi precise, atribuite unor funcţii nominalizate. Acesta este motivul pentru care am temerea că PNRR va fi respins de CE.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite