Ce riscă cei 8 candidaţi care au falsificat semnături pentru Cotroceni. Cine sunt ţapii ispăşitori

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Eduard Enea
Foto Eduard Enea

Cei 8 candidaţi la prezidenţiale reclamaţi de BEC la Parchetul General pentru că au falsificat semnături vor participa nestingheriţi la alegeri: procesul va dura ani buni, procurorii fiind nevoiţi să verifice semnăturile bob cu bob. Legea prevede pedepse de la 3 luni la doi ani cu executare pentru fals în acte, însă candidaţii cu greu pot fi traşi la răspundere. Mai degrabă vor plăti ţapii ispăşitori care şi-au asumat veridicitatea semnăturilor

Candidatura la funcţia de preşedinte al României presupune depunerea a 200.000 de semnături de susţinere. Însă mai mulţi candidaţi, care nu au în spate partide puternice, au depus la BEC liste false de semnături. BEC i-a descalificat în primă fază, dar CCR a întors decizia. „Neînregistrarea candidaturii s-a făcut doar în baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături“, a motivat Curtea, după ce BEC a invalidat candidatura lui Viorel Cataramă.  „Falsul în înscrisuri poate fi certificat doar de o instanţă, nu de BEC, care e un organism electoral temporar, cu componenţă politică. BEC nu poate avea rol de instanţă“, explică avocatul Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“.

După decizia Curţii, BEC a depus plângeri penale la Parchetul General pentru cei opt candidaţi care au falsificat aproape jumătate din semnături: Viorel Cataramă  - Partidul Dreapta Liberală; Miron Cozma - candidat independent; Maria Minea - Partidul Românilor Patrioţi de Pretutindeni; Cătălin Ivan - Partidul Alternativa Pentru Demnitate Naţională; Sebastian Constantin Popescu - Partidul Noua Românie, Alexandru Cumpănaşu - candidat independent; Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc, Bobby Păunescu - candidat independent.

Ce riscă cei opt? Din punct de vedere politic, au suferit mici prejudicii de imagine, însă vor putea candida la alegerile prezidenţiale, chiar dacă, potrivit BEC, au trişat la înscriere. Nici din punct de vedere juridic nu riscă mare lucru. Conform procedurii, fiecare foaie cu semnături este garantată de un reprezentant al candidatului, care-şi asumă răspunderea penală că semnăturile sunt adevărate.  „Pentru ca un prezidenţiabil să fie tras la răspundere, este necesar ca el în mod direct să fi făcut acele falsuri. Dacă ne uităm către prezidenţiabili, o să observăm că ei se pot prevala întotdeauna de situaţia prin care şi-au angajat persoane care să strângă semnături pentru ei, şi atunci se vor dezice de acuzaţiile de falsificare a declaraţiilor“, susţine avocatul Adrian Cuculis pentru „Adevărul“.

Elenina Nicuţ crede că sunt şanse mici ca ancheta să scoată vinovaţii la lumină.  „Candidaţii pot fi acuzaţi, cel mult, de instigare la fals sau uz de fals, şi asta doar în condiţiile în care procurorii vor demonstra că cei opt candidaţi ştiau de faptul că persoanele care au atestat listele de semnături au recurs la fals în declaraţii. Or, e aproape imposibil să dovedeşti acest lucru. S-au făcut plângeri penale şi după alegerile parlamentare din 2016, dar o asemenea anchetă presupune muncă de chinez. Trebuie să verifici semnătură cu semnătură, cum ai număra boabe de orez“, explică Elenina Nicuţ.

Imagine indisponibilă

„Un preşedinte penal intangibil“

Chiar dacă ancheta va evolua, un eventual proces va dura ani.  În acest timp, unul dintre cei opt candidaţi cu probleme penale ar putea ajunge, teoretic, preşedintele României, iar şeful statului are imunitate.  „În ipoteza în care unul dintre cei opt ar ajunge să câştige cursa electorală, vom avea o nouă mare problemă, pentru că urmărirea penală nu ar putea să mai fie dusă la bun sfârşit, fiindcă preşedintele ar căpăta imunitate totală. Astfel, am avea un preşedinte penal intangibil“, arată Adrian Cuculis. Totuşi, şansele ca unul dintre cei opt să ajungă preşedinte sunt infime. Cel mult, ar putea intra în marja de eroare.

Între timp, Viorel Cataramă, unul dintre candidaţii reclamaţi la Parchet, a anunţat că va da BEC în judecată. „Iniţiez o plângere penală împotriva BEC pentru nerespectarea unei hotărâri definitive, abuz în serviciu şi inducerea în eroare a organelor judiciare. Sesizez CNCD având în vedere evidenta discriminare la care sunt supus de către  instituţii ale statului român“, susţine Viorel Cataramă.

Ce se întâmplă cu ţapii ispăşitori care şi-au asumat semnăturile false în numele candidaţilor? Riscă între 3 luni şi doi ani de închisoare sau  amendă. Problema e că, în unele cazuri, chiar şi persoanele care ar fi trebuit, teoretic, să garanteze veridicitatea semnăturilor strânse sunt fictive, susţin surse din BEC pentru „Adevărul“.

Soluţii

Pentru a se evita falsul grosolan la viitoarele alegeri, există o singură soluţie: Parlamentul să schimbe legea: fie să reducă numărul semnăturilor necesare candidaturii, fie să elimine total această condiţie. Cert e că rolul BEC nu poate fi întărit. „Chiar dacă legea va impune, spre exemplu, doar 10.000 de semnături, BEC tot nu va avea competenţa legală de a le verifica, pentru că nu e instanţă. Deci pot apărea în continuare falsuri. În acelaşi timp, e nevoie de o condiţie de triere a candidaţilor, pentru că altfel vom avea un buletin de vot gros ca Sfânta Scriptură. Vor fi zeci sau sute de candidaţi“, conchide Elenina Nicuţ.

Tehnici de falsificare

Cum se falsifică semnături? „Cele mai multe sunt xeroxate, dar le depistăm rapid, pentru că foaia e netedă–netedă pe spate: nu e nicio urmă de pix sau de stilou. E diferenţă vizibilă între foile semnate cu adevărat, unde rămâne urma de pix, şi foile xeroxate, care arată impecabil. În afară de xeroxuri, mai primim şi multe tabele unde figurează persoane diferite, dar semnătura e identică“, susţin surse din BEC pentru „Adevărul“.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite