Ce şanse sunt ca Liviu Dragnea să rămână şi fără mandatul de parlamentar. Cine e senatorul care şi-a pierdut mandatul în 2004 pentru fraude electorale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi Regulamentul Camerei Deputaţilor interzice, teoretic, unui condamnat penal să fie validat ca parlamentar, liderul PSD Liviu Dragnea are şanse mari să câştige la Curtea Constituţională, pentru că interdicţia este neaplicabilă în realitate. Iată de ce.

Discuţia despre validarea mandatului de deputat al lui Liviu Dragnea arată în primul rând cât de anapoda sunt legile în România. Deşi în Regulamentul Camerei Deputaţilor scrie negru pe alb că persoanele condamnate pentru fraude electorale nu pot fi validate ca parlamentari, în realitate nu e chiar aşa.

Agenţia News.ro a scris că articolul 7, alineatul 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor l-ar putea lăsa pe Liviu Dragnea în afara Parlamentului, după ce tot din cauza cazierului a ratat şi funcţia de premier. Articolul cu pricina spune: „Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral“.

Cum Liviu Dragnea este condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul“, concluzia pare clară: mandatul de deputat obţinut de Liviu Dragnea în alegeri n-ar trebui validat. Însă decizia finală o va lua plenul Camerei Deputaţilor, prin vot. Deci Dragnea are toate şansele să fie validat, întrucât PSD şi ALDE au o majoritate confortabilă în Parlament. 

Cum citim legea

Însă dincolo de decizia politică, la fel de aprinsă este şi disputa juridică: liberalii ameninţă că vor merge la Curtea Constituţională (CCR) dacă plenul va fi pro-Dragnea, iar Florin Iordache, specialistul PSD pe probleme juridice, spune că interdicţia din Regulament se referă doar la alegerile care tocmai s-au încheiat.  „Discutăm de aceste alegeri pentru validare. BEC a comunicat că nu s-au comis fraude electorale. E simplu, niciun deputat nu a fost ales prin fraudă“, a spus Florin Iordache pentru News.ro. Aşadar, logica PSD este următoarea: cum Dragnea nu a fost condamnat pentru fraude la alegerile din urmă cu o săptămână, ci pentru fraude la referendumul din 2012, interdicţia nu i se poate aplica liderului PSD.

De partea cealaltă, liberalii spun că interpretarea e absurdă: nu poţi fi condamnat definitiv într-o săptămână. Spre exemplu, procesul lui  Dragnea în dosarul „Referendumul“ a durat aproape patru ani. „Dacă interpretăm că invalidarea se aplică numai procedurii de alegeri în urma căreia a fost obţinut mandatul supus validării, atunci textul cu invalidarea nu se va aplica niciodată pentru că nu e timp să obţii o hotărâre de condamnare între momentul alegerii şi momentul validării/invalidării“, a explicat liberalul Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei.

În hora interpretărilor juridice  s-a prins şi Nicuşor Dan. „Declaraţia lui Florin Iordache, avocatul PSD, că incompatibilitatea între mandat şi condamnarea pentru fraude în alegeri nu se referă la trecut mi se pare de un ridicol absolut. Dar la ce fraude se poate referi regulamentul Camerei Deputaţilor, la cele din viitor?“, a reacţionat, ironic, liderul USR. Deşi pare că Nicuşor Dan şi Cătălin Predoiu au logica de partea lor, dreptatea pare a fi mai degrabă de partea lui Florin Iordache şi a PSD-ului.

Istoria interdicţiei

Ca să înţelegem ce-a vrut să spună legiuitorul, trebuie să urmărim istoricul interdicţiei. Avocatul Elenina Nicuţ a luat legea „de la Adam şi Eva“, mai exact din 1994, când articolul 7 din Regulamentul Camerei suna astfel: „Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat numai în cazurile în care constată că alegerea deputatului s-a făcut prin fraudă electorală“. În acelaşi an, CCR l-a declarat neconstituţional, pentru că formularea oferea Comisiei de validare puteri prea mari. „Comisia de validare era, de fapt, o mică instanţă, din moment ce putea decide dacă alegerile au fost sau nu fraudate“, explică Elenina Nicuţ. În 1995, Camera Deputaţilor, pe baza deciziei CCR, reformulează articolul în felul următor: „Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat în cazurile în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea legii, inclusiv prin fraudă electorală“. Aşadar, puterea Comisiei era un strop mai diluată, însă aerul de instanţă persista.

„Noi, marii detectivi“

Sfârşitul anului  2004 aduce o premieră: mandatul unui parlamentar este invalidat pe motiv de fraudă electorală, după ce Brânduşel Nichitean, ales senator în Suceava pe listele Alianţei DA, a fost prins cum votează la mai multe secţii. Pe fondul acestei decizii, în 2005, deputaţii au readus în dezbatere formularea articolului 7 din Regulament.

Spre exemplu, Mihai Tudose, la acea vreme - la fel ca şi azi - deputat PSD, arăta că nu e treaba Comisiei de validare să spună dacă s-au fraudat alegerile. „La art.7, comisia de validare ar trebui să constate frauda electorală. Dacă mergem în continuare cu această logică, va trebui să avem şi o comisie de anchetă proprie cu organe de investigaţie etc. Eventual, cu posibilitatea de a emite mandate de arestare. Iar nebunia continuă, fiindcă chiar dacă constatăm fraudă electorală, noi, la comisia de validare, marii detectivi, constatăm încălcarea legii prin fraudă electorală, facem un raport, venim cu el în faţa plenului, plen care poate invalida acest raport. Şi, prin votul Camerei, consfinţim o ilegalitate şi mai mare“, spunea Mihai Tudose, o situaţie care se poate repeta şi acum. Dacă, spre exemplu, Comisia de validare decide că mandatul lui Dragnea trebuie invalidat, decizia finală o ia plenul Camerei, unde PSD are majoritate. Deci votul din plen poate bate aşa-zisa fraudare a alegerilor.

În fine, ne întoarcem în 2005. După pledoaria lui Mihai Tudose, Comisia de Regulament din Camera Deputaţilor a modificat pe repede-înainte articolul 7: ca să nu mai transforme Comisia de validare în instanţă de judecată, a condiţionat invalidarea unui mandat de existenţa unei sentinţe definitive pentru fraudă electorală. Vorbim despre formularea actuală. Numai că decizia propusă de Comisia de Regulament şi adoptată ulterior de plen  a fost absurdă, pentru că nu se poate obţine o condamnare definitivă într-un interval de numai o săptămână- perioada întinsă între ziua alegerilor şi prima zi de funcţionare a Comisiei de validare. De fapt, Comisia de Regulament n-a făcut altceva decât să se spele pe mâini: a ridicat presiunea de pe Comisia de validare, dar a ţinut să păstreze în articol şi interdicţia referitoare la fraudarea alegerilor.

Numai că a provocat o confuzie totală. Dacă ne uităm la istoricul articolului, e cât se poate de clar că interdicţia se referă la fraudarea alegerilor în urma căruia parlamentarul şi-a obţinut mandatul (interpretarea dată de Florin Iordache). Însă dacă citim interdicţia fără bagajul său istoric, pare perfect plauzibil ca mandatul lui Liviu Drganea să fie invalidat (interpretarea dată de Cătălin Predoiu şi Nicuşor Dan).

„CCR va respinge sesizarea PNL“

Avocatul Elenina Nicuţ concluzionează: „Fraudele electorale prevăzute de articolul 7 vizează procesul electoral în urma căruia a fost ales invalidabilul, iar nu altele. Că dispoziţia este practic inaplicabilă, întrucat nu se poate pronunţa o hotărâre judecătorească de condamnare într-un timp atât de scurt, asta este altceva“.

Decizia finală va fi tranşată  la CCR, pentru că liberalii vor contesta hotărârea Camerei Deputaţilor de a valida mandatul lui Liviu Dragnea. „CCR o va respinge ca inadmisibilă cu argumentul că sunt proceduri interne ale Parlamentului, aşa s-a întâmplat şi în 2012, când Blaga şi Anastase au fost schimbaţi din fruntea celor două Camere. Dacă Biroul Electoral Central (BEC) a aceptat candidatura lui Dragnea, nu mai poate veni cineva să-i invalideze mandatul după ce are voturile în spate“, anticipează Elenina Nicuţ. 

Citeşte şi:

Cum vrea Dragnea să-şi conserve Puterea: Guvern-marionetă dirijat de la partid. Dilemele liderului PSD: cui să-i dea pe mâini Palatul Victoria

Juriştii PSD mai întind o capcană propriului partid

Speranţa „Dragnea-premier“ primeşte o lovitură cruntă din partea Curţii Constituţionale

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite