Ce va spune CCR, miercuri, despre majorarea pensiilor cu 40%?

Nu ştiu ce va spune. Vreau doar să creionez contextul economic, politic şi social în care se va lua această decizie. Toţi specialiştii şi toate instituţiile româneşti şi străine spun că bugetul României nu este în stare să suporte o asemenea creştere, mai ales acum, în contextul pandemiei. Dar este rolul CCR să stabilească ce poate şi ce nu poate suporta bugetul României? CCR verifică constituţionalitatea legilor, nu a bugetelor!

Cum s-a ajuns aici

Există o istorie densă a creşterii pensiilor cu 40%. Vechiul parlament a promovat legea de creştere a pensiilor cu 40%, promulgată de preşedinte, şi inclusă în legea bugetului pe 2020. Mai mult, atât preşedintele Iohannis cât şi premierul Orban şi ministrul de Finanţe, pe atunci Florin Cîţu, au repetat că există bani pentru această creştere, deşi mulţi specialişti ridicau mari semne de întrebare.

Şi a venit pandemia. La rectificare bugetară pe 2020, guvernul a rectificat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2020 orin OUG-urile 135 şi 136/2020. OUG-urile cu pricina au ajuns în parlament, pentru a fi transformate în lege, iar parlamentul trecut a decis, prin amendament la legile de aprobare a OUG-urilor, să rămână majorarea cu 40% a pensiilor.

Guvernul a sesizat CCR cu privire la aceste legi de aprobare a OUG-urilor, cu argumentele:

-Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.

- Parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.

- În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar.

- Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli.

Nu poţi nega astfel de argumente, numai că nu văd rolul CCR în soluţionarea acestor probleme.

Care este rolul CCR într-o democraţie

Art 146 din Constituţia României explică atribuţiile CCR.

Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului,…

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

Nu rezultă din tot capitolul dedicat CCR în Constituţie, că ar avea atribuţii în zona bugetară, nu poate verifica „constituţionalitatea” bugetului, nu poate soluţiona conflicte juridice de natură „bugetară”.

Preşedintele Iohannis, premierul, pe atunci, Orban şi Florin Cîţu aveau păreri extrem de critice la adresa parlamentului şi CCR:

Preşedintele Iohannis:

Avem un parlament dominat de un PSD care şi-a pierdut orice legitimitate şi Guvernul se luptă pentru a ţine lucrurile sub control, pe cealaltă parte PSD se luptă permanent şi trage frâna de mână".

Constituţia spune, însă, cu totul altceva. Legitimitatea unui parlament este dată de alegători prin alegeri, fix pentru 4 ani. Şi retrasă tot de alegători la următoarele alegeri parlamentare. Nu stabileşte preşedintele sau opoziţia parlamentară dacă un parlament este legitim sau nu. Că aşa e în democraţie.

Fostul premier Orban are o părere extrem de proastă despre CCR:

„Decizia CCR mi se pare o încălcare flagrantă a Constituţiei de către organismul care trebuie să fie paznicul Constituţiei. Eu aşa ceva... vă mărturisesc, deci, trebuie schimbat ceva, nu se mai poate aşa, cu asemenea... Trebuie schimbată componenţa Curţii Constituţionale, trebuie eliminaţi politrucii de acolo…”. „Multe din decizii vin împotriva intereselor fundamentale ale României, vă dau numai un exemplu - decizia legată de lipsirea autorităţilor sanitare şi a Guvernului de orice mijloc de a opri răspândirea virusului, care a provocat o creştere, cea mai spectaculoasă creştere a numărului de cazuri”.

Premierul Orban ignora art 53 din Constituţie care spune că doar parlamentul poate decide restricţii ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Şi mai ignoră art 147 (4) care spune:

(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Florin Cîţu: „După votul din Parlament de astăzi prin care vor să destabilizeze economia României în plină criză economică globală, este clar pentru toată lumea că PSD trebuie să dispară”.

Nu numai ca n-a dispărut, dar a şi câştigat alegerile! Cu voturile pensionarilor!

Ce a spus CCR în 2010 despre tăierea pensiilor

Am mai avut o situate similară în 2010, când regimul de atunci a vrut să taie pensiile cu 15%. Iată ce a spus CCR atunci, în Decizia 872/25 iunie 2010:

„Curtea constată că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate”.

„Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie”.

„Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu”.

Şi reglementările europene spun acelaşi lucru.

Aceste drepturi sunt, conform Protocolului Adiţional nr.1 la CEDO, speranţe legitime ale titularilor, adică bunuri asupra cărora titularii au un drept de proprietate.

O reducere de la 40% la 14% a creşterii pensiilor înseamnă o expropriere, interzisă şi de Constituţie, şi de CEDO.

Odată votată şi promulgată Legea pensiilor, această deja consacră ca un „drept câştigat”, mărirea pensiilor cu 40%.

Ce va spune CCR miercuri?

În opinia mea nu poate spune altceva decât a spus în 2010. Nu există în Constituţie sau legislaţie atributul CCR de a se pronunţa pe „echilibre” bugetare, pe sursele de finanţare, etc. CCR se pronunţa exclusiv pe constituţionalitatea legilor emise de parlament, şi pe conflicte juridice de natură constituţională, nu bugetară!

O colegă de facebook aducea următorul argument. Şi dacă parlamentul votează o pensie de 1 milion de euro, ce să facă guvernul? De unde scoate banii? Doar un parlament format din „nebuni” ar putea vota aşa ceva. Dar atunci şi alegătorii care l-au votat sunt la fel de „nebuni”, şi îşi merită soarta!

Alta era soluţia, şi am mai prezentat-o, de multe ori. În loc să se demonizeze unii pe alţii, să se insulte şi jignească, şefii principalelor instituţii trebuiau să se aşeze la aceeaşi masă, prezidaţi de preşedintele Iohannis, şi să ajungă la cele mai bune soluţii pentru România. Inclusiv în problema majorării pensiilor. N-au avut această minimă înţelepciune şi prudenţă, să nu se aştepte acum de la   CCR să scoată castanele din foc în locul lor.

În concluzie

CCR nu poate spune mâine altceva decât a spus în 2010. Dacă nu vrea să se facă de râs. Nu este nimic neconstituţional în legea de majorare a pensiilor cu 40%, acceptată, de altfel, de actualul regim la începutul anului 2020. Dacă au intervenit constrângeri de altă natură (pandemia), tot parlamentul şi guvernul sub coordonarea preşedintelui trebuiau să le rezolve. Iar dacă se făcea restructurarea bugetară existau bani şi pentru mărirea pensiilor cu 40%. 

Echilibrele bugetare, restructurările aparatului bugetar nu intră în atribuţiile CCR. Parlamentul şi guvernul actual trebuie să rezolve problema creată, nu CCR.