Ce ar trebui să conţină programul de guvernare, şi nu va conţine, la capitolul Educaţie şi formare profesională

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Am fost cu toţii prinşi de bătălia pentru funcţii şi ministere, şi am neglijat  programul de guvernare. Program care acum este discutat şi aprobat pe repede înainte, fără dezbatere publică şi fără a ţine cont de opiniile specialiştilor. Ce va ieşi, vom vedea. Dar sigur nu ce are nevoie România în următorii patru ani. Speranţa este că va fi modificat din mers, pe măsură ce miniştrii vor înţelege adevăratele probleme cu care ne confruntăm.

 Ce ar trebui să conţină programul de guvernare (PG)

Cu educaţia şi formarea profesională suntem într-o situaţie aproape imposibilă. Am pierdut două semestre, un milion de elevi nu au acces la învăţământul online, nimeni nu controlează câţi profesori, câţi elevi, şi cu ce rezultate participă la învăţământul online. Elevii au goluri imense la materiile de bază, iar alte materii nu le-au făcut deloc. În aceste condiţii, un prim capitol din program ar trebui să fie cum salvăm, sau repetăm, actualul an şcolar.

 Salvarea sau repetarea anului şcolar? Dacă pe 11 ianuarie s-ar deschide toate şcolile, şi elevii ar veni la şcoală, ar exista posibilitatea ca prin prelungirea anului şcolar până în iulie, sau chiar august, să fie recuperată o parte din materie. Au fost închise toate şcolile aiurea, şi acolo unde incidenţa COVID nu impunea acest lucru. N-am luat aminte la ce fac alte ţări. Multe au păstrat şcolile deschise înfruntând riscurile aduse de pandemie. Nu ştiu ce subiecte vor fi propuse la examenele naţionale de anul acesta, dacă elevii vor pierde un an şi jumătate din parcursul lor şcolar. Ar fi bine dacă PG  ar prevedea alternative la situaţia şcolilor din acest an.

Cadrul legislativ. Avem o lege bună, Legea Educaţie Naţionale (LEN), rezultată din activitatea Comisiei prezidenţiale Miclea-Funeriu. Ea a fost măcelărită cu 65 de OUG-uri emise de guvernarea PSD. Se impune abrogarea acelor OUG-uri, şi completarea legii cu articole care să o aducă la actualitatea şcolii de azi. Prevede aşa ceva viitorul PG? Nu cred.

Arhitectura instituţională. Cum va modifica programul de guvernare actuala arhitectură instituţională? Va trece  clasa a IX-a la gimnaziu, aşa cum prevedea LEN? Ar fi util, până la 16 ani tânărul să obţină o cultură generală de „supravieţuire” socială, iar apoi să se îndrepte spre liceu sau spre o şcoală de meserii. Situaţia de acum, când elevi cu medii la Evaluarea Naţională de 2, 3,  4 se duc la liceu, nu poate continua. Avem deja un milion de elevi care au făcut liceul degeaba.

Cum se va mări numărul traseelor educaţionale, astfel încât fiecare elev să-şi găsească traseul care se potriveşte cel mai bine personalităţii sale? Ar fi bine că începând din clasa a V-a să se despartă filiera teoretică de cea profesională, ca în Germania? Nu cred că vom găsi răspunsuri la aceste întrebări în PG.

Se vor desfiinţa Inspectoratele Şcolare? Am citit în programul USR PLUS că da. Că aceste Inspectorate sunt calea spre politizarea şcolilor. Greşit. Personalul pus acolo pe criterii politice produce politizarea, nu instituţia în sine. Dacă se va schimba modul de numire a Inspectorilor Generali, cum văd că deja se discută în coaliţie, nu va mai exista acest risc. Până la urmă aceste Inspectorate joacă rolul Prefecturilor, pentru sistemul de învăţământ. Trecerea unor prerogative la CA ale şcolilor este bună. Dar aceste CA vor fi dominate de profesori, care vor lua decizii (de exemplu angajarea directorului) în funcţie de interesele lor, nu ale şcolii şi ale elevilor. Este bine, este rău?

Se prevăd mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor publici în educaţie, prin noul PG? M-aş mira!

Ce facem cu baza materială a şcolilor, cu wc-urile din curtea a sute de şcoli? Rămân tot la primării, care îşi dau bruma de bani pe care o adună pe salarii imense şi pe panseluţe de 4 euro, fără ca cineva să poată interveni şi opri aceste comportamente?

Un sistem standardizat,  unitar la nivel de ţară, pentru măsurarea progresului şcolar al elevilor. Aplicaţiile informatice ne oferă azi această posibilitate. Este vorba de teste de evaluare sumativă, bazate de bazine de itemi unici la nivel de ţară, generate de aplicaţii informatice, care să măsoare, statistic, care este progresul şcolar ale elevilor unei şcoli, unui profesor, unui judeţ, etc. Am avea un mijloc de a şti exact evoluţia eficienţei învăţării, un mijloc  de salarizare în educaţie pe baza performanţei şi rezultatelor muncii, un feedback, an de an, atât pentru sistemul de învăţământ cât şi pentru părinţi. NU cred ca PG va cuprinde un astfel de sistem.

Arhitectura curriculară. Este marea durere a şcolii româneşti. La şcoală înveţi să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună. La noi doar „să ştii”. Curriculumul trebuie să aibă la bază competenţele pe care le aşteptăm de la elevi la finalul fiecare etape de şcolaritate, şi patru dimensiuni: conceptual-teoretică, aplicativ-practica, transdisciplinară şi generatoare de învăţare continuă. Noi avem doar prima dimensiune, conceptual-teoretică. În curriculumul naţional trebuie prevăzute suficiente grade de libertate acordate şcolilor, profesorilor, pentru a-şi adapta procesele de învăţare la particularităţile comunităţilor în care funcţionează. Toţi elevii sunt valoroşi în felul lor. Numai că şcoala românească nu se pliază pe nevoile, interesele, talentele, personalităţile  elevilor. Se comportă ca un malaxor, intră cine vrea şi scapă cine poate. Va modifica PG această stare actuală din şcoala românească? Nu cred.

Învăţământul profesional trebuie să primească un impuls decisiv. Câteva şcoli profesionale private, printre care şcoala profesională Kronstadt din Braşov, sunt un exemplu pentru cum ar trebui să arate şi şcolile profesionale româneşti. Exemplu pe care conducerea educaţiei nu-l vede. De ce nu se duc elevii la şcoli profesionale de stat? Pentru că ştiu că nu obţin competenţele necesare intrării în piaţa muncii în job-uri bine plătite. Se propune ca obiectiv, în PG, ridicarea orientării şcolare şi profesionale, la nivelul necesar şcolii azi? De ce avem zeci de licee tehnice cu zero promovare la Bacalaureat? Se va menţine această stare de lucruri în continuare? Vom găsi soluţia în PG? Nu cred că PG se va ocupa de această problemă. Mărirea burselor pentru elevii de la şcoala profesională, învăţământul profesional dual, cointeresarea patronilor de firme private în a participa la învăţământul profesional dual, prin reduceri de impozite, sunt posibile soluţii.

Învăţământul rural este în mare suferinţă acum. Ce trebuie făcut să ieşim din acest „blestem” care ne apasă de zeci, poate sute de ani? Campusuri şcolare cu toate facilităţile pentru elevi şi profesori? Câte 2-3 pe judeţ, care să atragă elevii ce nu au alte posibilităţi de a învăţa, oferidu-le cazare, masă, şcoli profesionale de calitate? Atragerea profesorilor buni şi foarte buni prin oferirea unor avantaje consistente?

Concluzie

Prin PG construit de coaliţia de guvernare în aceste zile se creionează perspectivele ţării, în particular ale şcolii româneşti, pentru viitorii patru ani. Nu am vreo speranţă că voi regăsi în PG problemele ridicate mai sus. De regulă,  sunt prevederi generale, teoretice, fără substrat legislativ şi financiar. Aş fi primul care m-aş bucura să constat că mă înşel!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite