Centenarul haosului. Ministerul Culturii a împins Marea Unire până în 2023 ca să ascundă incompetenţa politică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
George Ivaşcu, ministrul Culturii, este optimist că va rezolva problema Centenarului. Foto: Mediafax
George Ivaşcu, ministrul Culturii, este optimist că va rezolva problema Centenarului. Foto: Mediafax

La sfârşitul lunii martie a anului Centenar, când în România ar fi trebuit deja să se desfăşoare activităţi care să aniverseze Marea Unire, Ministerul Culturii anulează proiecte şi demite angajaţi, încercând să motiveze incapacitatea de a manageria acest eveniment prin faptul că Centenarul se desfăşoară până în 2023.

La trei luni de la intrarea în anul Centenarului, Ministerul Culturii anulează planuri deja aprobate, demite angajaţi şi îndeamnă persoanele care au proiecte eligibile să le depună cât mai repede, pentru că „banii, dacă îi cheltuim, şi mâine, e perfect”, spune George Ivaşcu, ministrul Culturii. Cu toate acestea, haosul din jurul Centenarului nu se rezumă doar la nivel de proiecte, ci şi la nivel de organizare a Ministerului.

La începutul lunii martie, site-ul Sursa Zilei făcea publice documente care arătau cum 21 de consilieri din Departamentul Identitate Naţională erau aduşi prin detaşare, fără concurs, de la diferite firme „din domenii de pază, construcţii, mobilă, fierărie şi chiar salon de coafură”, din Bucureşti şi din ţară. George Ivaşcu a dispus încetarea detaşărilor şi l-a demis pe secretarul de stat Paul Cotîrleţ, cel care conducea departamentul, explicând într-un interviu televizat că „responsabilitatea domniei sale însemna toată viziunea şi conceptul acestei mari sărbători”. 

Paul Cotîrleţ explica în urmă cu o lună, pentru Adevărul, modul de reorganizare a fostului Departament Centenar, înfiinţat de guvernul Cioloş şi restructurat de Cabinetul Tudose: în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale a luat naştere Departamentul Identităţii Naţionale, responsabil de promovarea proiectelor, şi Comitetul Interministerial, însărcinat cu aprobarea proiectelor şi împărţirea banilor. Între timp, George Ivaşcu a anunţat că Departamentul Identităţii Naţionale va începe să funcţioneze ca un secretariat tehnic, format din specialişti, care va decide eligibilitatea proiectelor ce ar urma a fi aprobate ulterior de Comitet. 

Încă de atunci, reporterii „Adevărul“ au solicitat componenţa nominală a Comitetului Interministerial, pentru a afla, astfel, cine sunt persoanele care se ocupă de alocarea bugetului de 32 de milioane de euro. Sergiu Mărăcineanu, la acel moment şeful Biroului de promovare al Departamentului Identităţii Naţionale, detaşat de la salonul de coafură Paul Studio din Bucureşti conform informaţiilor apărute în presă, refuza să ofere numele şi funcţia persoanelor din Comitetul interministerial, însă preciza că „1,5 milioane de euro au fost alocate primelor aproximativ 2.000 de proiecte aprobate”, banii urmând a fi viraţi către iniţiatori „în cel mai scurt timp”.

La momentul solicitării „Adevărul“, componenţa Comitetului era încă cea stabilită de guvernul Tudose, potrivit OUG nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României şi a Deciziei nr.644/2017 pentru aprobarea componenţei nominale a Comitetului Interministerial pentru Centenar. Nimeni de la Ministerul Culturii nu a anunţat că ar urma modificări.

Cu toate acestea, la sfârşitul lunii februarie, în urma unor noi solicitări către ministerele partenere,  doar Ministerul Apărării ne-a comunicat noua componenţă a Comitetului, potrivit Deciziei nr. 83 din 2018. Persoanele reponsabile de gestionarea bugetului Centenar sunt acum miniştrii guvernului Dăncilă, mai exact, Eugen Orlando Teodorovici, Paul Stănescu, Mihai Fifor, Teodor Meleşcanu şi Victor Negrescu. Secretariatul General al Guvernului a delegat-o pe Sevil Shhaideh, consilier de stat în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, iar Institutul Cultural Român a desemnat-o, ca reprezentant în Comitetul interministerial, pe Liliana Ţuroiu, preşedinta ICR. De asemenea, Ivaşcu i-a demis pe doi dintre secretarii de stat, Paul Cotîrleţ şi Alexandru Oprean.

„Viorica Dăncilă a ridicat nivelul de reprezentare”

Deşi lista reprezentanţilor în Comitet a fost publicată în Monitorul Oficial pe 23 februarie, în aceeaşi zi, Ministerul Dezvoltării (MDRAPFE) a susţinut, într-un răspuns la o solicitare trimisă de Adevărul, că reprezentantul MDRAPFE în Comitetul pentru Centenar nu este ministrul Paul Stănescu, aşa cum arăta decizia Guvernului publicată în Monitorul Oficial, ci o altă persoană. Documentul trimis de minister arată că Paul Stănescu, „viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene a desemnat pe doamna subsecretar de stat Adriana-Mihaela Udroiu să gestioneze relaţiile MDRAPFE cu Departamentul Centenar din cadrul Guvernului României. Conform acestui act administrativ, doamna Adriana-Mihaela Udroiu reprezintă ministerul în cadrul comitetului”. Ulterior, Ministerul Dezvoltării a explicat situaţia telefonic: decizia primului-ministru nu fusese comunicată la momentul formulării răspunsului.

Adriana Udroiu fusese reprezentanta ministerului Dezvoltării în Comitet şi în perioada când preşedintele Comitetului era premierul Mihai Tudose, iar vicepreşedinte, fostul ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu. În perioada Cabinetului Tudose, din Comitetul interministerial făceau parte doar persoane cu funcţia de secretari şi subsecretari de stat. În schimb, Guvernul Dăncilă a decis că miniştrii în persoană trebuie să participe la împărţirea banilor pentru Centenar, nu demnitarii din eşalonul secund al ministerelor. „Încă de la preluarea mandatului, pentru a sublinia importanţa pregătirii Centenarului, prim-ministrul Viorica Dăncilă a ridicat nivelul de reprezentare în acest comitet interministerial de la nivelul de secretar de stat la cel de ministru”, se arată într-un comunicat emis de Guvern în prima săptămână a lunii martie.

„Banii, dacă îi cheltuim şi mâine, e perfect!“

Ministrul Culturii, George Ivaşcu, încearcă să prezinte situaţia Centenarului într-un mod optimist. Deşi a anulat toate cele 2.000 de proiecte aprobate anterior, acesta îndeamnă administraţiile locale să trimită în continuare ideile, finanţările fiind posibile până în 2020, iar finalizarea proiectelor până în 2023. 43 de noi proiecte au fost validate în şedinţa Comitetului săptămâna trecută, unul dintre proiectele amintite în cadrul unei conferinţă de presă fiind „Orcheste europene de tineret omagiază Romania – concert în două oraşe” .

„Problema era că erau doar idei, nu proiecte cu devize financiare şi fişe tehnice. Cineva încerca să finanţeze probabil nevoi locale. Noi discutăm de importanţa naţională. E marea sărbătoare, nu mai multe mici. Îşi făceau mici proiecte locale pe banii Centenarului. Oamenii au fost de bună-credinţă, repet. Li s-a spus «Domne, spuneţi ce idei aveţi» şi ei au spus. Nu s-au dat criterii clare, fişe de analiză, un ghid, nimic. În şedinţa de astăzi s-au aprobat primele proiecte şi anume 43 pe care Ministerul Culturii le finanţează. Am deschis linia de finanţare şi se pot face propuneri până în 2020”, a declarat vineri, într-un interviu, ministrul Culturii.

Deşi trebuiau inaugurate anul acesta, niciunul dintre cele două monumente de la Alba Iulia şi Arad, nu sunt amplasate în oraş. Mai mult, monumentul de la Alba Iulia pentru care statul român a alocat aproximativ patru milioane de euro, nu a fost nici măcar început, deşi artistul a câştigat concursul de idei încă din 1993.

„În cazul Alba Iulia au trecut 25 de ani de când a câştigat acel concurs artistul. Şi eu şi domnul primar Hava avem dorinţa de a face. Dar artistul are viziunea lui şi ţine la anumite aspecte de 25 de ani. Nu se poate lua de la zero. Noi căutăm documentele prin care să putem totuşi încheia contractul cu artistul”, a menţionat ministrul Culturii. ;

Opoziţia vrea un alt ministru la Cultură

Preşedintele Comisiei de cultură din Parlament, Gigel Ştirbu (foto), a înaintat în plen o moţiune simplă împotriva lui George Ivaşcu. Aceasta a fost semnată luni de 108 parlamentari din grupurile PNL, USR şi PMP şi depusă la Biroul permanent al Camerei. Parlamentarii i-au transmis ministrului Culturii că „au constatat cu tristeţe şi îngrijorare că experienţa de director de teatru nu poate fi demonstrată şi în activitatea ministerului”.

Aceştia au mai adăugat că acţiunile şi declaraţiile lui George Ivaşcu au arătat „incoerenţa actului de guvernare” privind Centenarul. În plus, ei acuză lipsă de transparenţă a ministerului, blocajul instituţional, lipsa dialogului cu Parlamentul şi a strategiei de dezvoltare. În textul moţiunii mai este amintit şi refuzul ministrului Culturii de a se prezenta la audierile Comisiei de cultură din Parlament, refuz pe care Ivaşcu l-a explicat printr-o înşiruire de activităţi suprapuse cu ora audierii.

„Lăsaţi, momentan, teatrul! Între timp aţi ajuns ministru!”

„Cu stupoare am aflat, chiar de pe site-ul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, faptul că mesajul Ministrului Culturii la Leipzig a fost transmis de către secretarul de stat Alexandru Oprean. Aşadar nu v-aţi prezentat nici la Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor şi nici la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig. Vă caracterizează ABSENŢA, domnule Ministru! Este de neacceptat să faceţi de râs România la 100 de ani! Nimeni nu vă va ierta pentru asta! Nu dinamitaţi Anul Centenarului Marii Uniri! Lăsaţi, momentan, teatrul! Între timp aţi ajuns ministru!”, au spus parlamentarii.

Săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului, va fi dezbătută moţiunea simplă a opoziţiei prin care se cere demisia ministrului George Ivaşcu.

Săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului, va fi dezbătută moţiunea simplă a opoziţiei prin care se cere demisia ministrului George Ivaşcu.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite