Cetăţenia europeană – o soluţie de jos în sus pentru consolidarea Uniunii Europene

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Confruntată cu provocări precum migraţia, securitatea, politica de apărare sau Brexit, dar şi cu fenomene asociate acestora, cum ar fi recrudescenţa populismului şi a unui naţionalism desuet, Uniunea Europeană trebuie să identifice cele mai potrivite răspunsuri de natură să ţină sub control tendinţele centrifuge şi să accentueze convergenţa şi coeziunea.

Nu este un demers simplu, dar nici imposibil de realizat. Mulţi dintre cei interesaţi şi implicaţi în acest proces de consolidare şi dezvoltare a proiectului european sunt orientaţi spre identificarea de soluţii ce prespun acţiuni de sus în jos, de la instituţii şi mecanisme decizionale spre cetăţeni.

Abordarea nu este greşită, dar, cu siguranţă, este incompletă, iar acest lucru o vulnerabilizează şi o expune riscurilor. Ceea ce îi lipseşte este o premisă fundamentală pentru tot ceea ce înseamnă funcţionarea unui sistem democratic, bazat pe încredere, eficienţă şi legitimitate. Este vorba despre caracterul biunivoc al procesului politic, fapt care înseamnă că logica acţională are un dublu sens: de sus în jos, adică de la instituţii spre cetăţeni, dar şi de jos în sus, de la cetăţeni spre instituţii. Cred că acest al doilea sens ar trebui exploatat mai mult, în încercarea de a identifica soluţii viabile pentru viitorul Uniunii Europene.

Împreună cu colegii de la PES activists România am pornit pe acest drum şi am demarat o campanie care îşi propune să promoveze o soluţie - evident, una dintre multe altele - pentru a întări unitatea, forţa şi coeziunea UE. Propunem astfel crearea unei reale cetăţenii europene, care să protejeze interesele tuturor cetăţenilor europeni, să le ofere oportunităţi egale de dezvoltare personală şi profesională, să stimuleze participarea la viaţa politică a UE şi să dezvolte o identitate europeană.

Din punct de vedere juridic, conceptul de cetăţenie europeană există, fiind definit prin Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (art. 20). El conferă tuturor persoanelor care au naţionalitatea unui stat membru o serie de drepturi. Realitatea ne arată însă că, în multe situaţii, cetăţenia europeană tinde să devină o formă fără fond. Brexit-ul, spre exemplu, face ca, în absenţa unui statut clar, cetăţenia europeană să fie foarte uşor de pierdut.

De asemenea, cunoaştem cu toţii, din nefericire, suficient de multe cazuri în care românii au avut sentimentul că nu sunt trataţi ca cetăţeni europeni cu drepturi depline. Nu trebuie să avem rezerve în a o spune explicit: există români, nu puţini, care au fost sau sunt încă discriminaţi în UE. Ca europarlamentar, am întâlnit astfel de cazuri. Era de datoria mea să le cunosc, să vorbesc despre ele în forurile europene şi să încerc să apăr şi să promovez drepturile românilor. Mi-am asumat acest lucru în Parlamentul European, dar şi ulterior, când am devenit ministru în Guvernul României. Iniţiativa „România merită mai mult“ - petiţie semnată de peste 20.000 de români, prin care solicitam drepturi egale pentru români la nivel european şi condamnam discriminările la care aceştia sunt supuşi în mai multe state europene, petiţia „România cere Schengen“ - semnată de 50.000 de persoane, care a primit răspuns oficial şi public din partea Parlamentului European şi al Comisiei Europene, demersurile concrete pe care le-am făcut pentru protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie în contextul Brexit constituie tot atâţia paşi în direcţia transformării unui concept abstract, cel al cetăţeniei europene, într-o realitate concretă şi efectivă pentru toţi europenii. Cred că a venit timpul să facem un nou pas. Poate, de această dată, unul decisiv. Un pas care să însemne instituirea unui mecanism permanent, simplu şi funcţional, de natură să asigure egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi să prevină abuzurile, nedreptăţile şi discriminarea.

Odată cu aderarea la UE, românii au avut posibilitatea să călătorească, să muncească şi să studieze oriunde în spaţiul comunitar. Aceştia au cunoscut, nu fără eforturi şi sacrificii, ce înseamnă Uniunea Europeană. Fără îndoială, România a beneficiat enorm de pe urma apartenenţei la UE. Totuşi, se poate face mai mult în vederea consolidării cetăţeniei europene şi a asigurării depline a drepturilor pentru toţi cetăţenii europeni. O soluţie ar fi aceea a unei cărţi de identitate specifice sau a includerii cetăţeniei europene în cartea de identitate naţională. Acest lucru ar dezvolta şi întări cetăţenia europeană, oferindu-i o dimensiune concretă, cu beneficii clare, perceptibile de către fiecare titular. În acest fel, ea ar putea fi valorificată de către toţi cetăţenii europeni, implicit şi de către români, garantând egalitatea în drepturi. Mai exact libertatea de circulaţie specifică spaţiului Schengen, drepturi depline la educaţie, muncă şi protecţie socială, posibilitatea de a beneficia de noi drepturi supranaţionale garantate de legislaţia europeană.

Convinşi fiind că Uniunea Europeană nu poate funcţiona şi nu poate fi cu adevărat puternică şi coezivă dacă cetăţenii săi nu înţeleg, nu cunosc beneficiile şi nu susţin proiectul comun european, PES activists România a lansat o petiţie, în cadrul campaniei „Românii, cetăţeni europeni cu drepturi depline. Pentru crearea unei cetăţenii europene“. Propunem, aşadar, liderilor europeni să promoveze un proiect al cetăţeniei europene care să anuleze diferenţele la nivel european.

Petiţia va fi depusă la Parlamentul European şi toţi cei care doresc să ne susţină în acest demers o pot semna aici.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite