Coaliţia PNL – PSD pentru siluirea Constituţiei. Cum vor Iohannis şi Ciolacu să impună republica parlamentară

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis şi Marcel Ciolacu, în februarie 2020 Foto Inquam Photos / Octav Ganea
Klaus Iohannis şi Marcel Ciolacu, în februarie 2020 Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Tema realizării unei coaliţii care să aducă la guvernare PNL şi PSD, cele două mari rivale de pe scena politică, a ocupat întreaga agendă mass-media. În ultimele zile s-au purtat discuţii oficiale şi neoficiale, s-au dus negocieri grele, s-au lansat zvonuri, s-au făcut şi desfăcut liste cu miniştrii, s-au propus şi s-au retras nume de premieri.

Guvernarea ţării este treabă grea, iar electoratul trebuie să afle câte sacrificii fac aleşii neamului pentru binele poporului.

Gândită şi plănuită între zidurile Palatului Cotroceni sub bagheta faraonului Klaus Iohannis şi vândută publicului de către liderii liberali şi social-democraţi drept o mişcare care se face în numele interesului naţional, marea coaliţie de guvernare PNL – PSD ar avea ca principal obiectiv, pe lângă salvarea ţării din criza economică, gestionarea situaţiei sanitare generate de către pandemie, administrarea fondurilor europene care vor fi atrase prin PNRR, şi revizuirea Constituţiei ţării. 

Un subiect care s-a aflat tot timpul pe agenda partidelor care au ajuns la guvernare sau a liderilor care au fost propulsaţi în fruntea ţării după anul 2004, revizuirea Constituţiei a rămas până astăzi un obiectiv greu de atins fie din lipsa unor majorităţi suficient de puternice şi capabile să realizeze modificarea Legii fundamentale a ţării (vezi regimul Băsescu/PDL 2009-2012), fie din cauza intereselor divergente sau a fragilităţii interne a coaliţiilor care au obţinut un sprijin popular suficient de larg în alegerile parlamentare (vezi guvernarea USL 2012-2014/ coaliţia PSD-ALDE 2016-2019). 

Dacă în cei zece ani în care Traian Băsescu a ocupat funcţia de preşedinte al României au existat mai multe proiecte şi tentative de revizuire a Constituţiei (de exemplu, proiectul Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România condusă de profesorul Ion Stanomir; propunerea de iniţiere a revizuirii Constituţiei trimisă în aprilie 2010 de guvernul PDL preşedintelui Traian Băsescu; comisia specială pentru elaborarea proiectului revizuirii Constituţiei iniţiată de USL în februarie 2013, la cârma căreia s-a aflat chiar preşedintele PNL, Crin Antonescu), Klaus Iohannis a rămas repetent la acest capitol, inclusiv tentativa de revizuire punctuală, în urma Referendumului pe justiţie prin care preşedintele propunea interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, a fost respinsă de către judecătorii de la Curtea Constituţională. 

Pentru ca noua coaliţie PNL – PSD să fie cât mai digerabilă pentru stomacul activului de partid şi al electoratului celor două partide, maeştrii păpuşari din spatele acestei manevre politice au livrat publicului un proiect mamut, care s-ar desfăşura pe durata a şapte ani de zile şi care ar presupune că cele două partide să deţină prin rotaţie funcţia de prim-ministru. 

Pentru că această coaliţie să poată funcţiona fără cusur în următorii şapte ani, este nevoie că cele două partide să deţină controlul total pe procedura de desemnare a premierului. Procedură care, conform art. 103 din actuala Constituţie, este un atribut ce aparţine preşedintelui României. Or, istoria ultimilor ani a demonstrat că, de cele mai multe ori, funcţia de preşedinte nu este pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte. Din acest motiv, în anul 2019 sistemul care s-a aliniat în spatele lui Klaus Iohannis a tras toate pârghiile posibile pentru acesta să aibă drept adversar în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale un personaj insgnifiant, precum Viorica Dăncilă. 

Astfel, pentru a fi scutiţi de orice fel de emoţii în privinţa alegerii preşedintelui începând cu anul 2024, Klaus Iohannis şi Marcel Ciolacu au la dispoziţie o singură variantă: să transfere atributul alegerii preşedintelui României de la cetăţeni către Parlament. O schimbare profundă a regimului constituţional din România pentru care Klaus Iohannis pare că a lucrat din plin în timpul mandatelor sale de preşedinte (absenţa acestuia în momentele cheie pentru societate, ignorarea atributelor conferite de actuala Constituţie preşedintelui ţării, pasarea responsabilitaţii desemnării unui premier către partidele politice etc). 

Discuţia privind trecerea de la regimul semi-prezidenţial la cel parlamentar nu este, însă, una nouă. În timpul dezbaterilor privind proiectul de revizuire iniţiat în anul 2010 de către PDL-ul lui Traian Băsescu, PSD a pledat pentru republica parlamentară ( PSD dorea republică parlamentară, unde preşedintele să fie ales de către Legislativ, precum şi restrângerea situaţiilor în care cele două Camere se reunesc în şedinţe comune, pentru a "înlătura criticile potrivit cărora, deşi Constituţia consacră bicameralismul, în fapt, Parlamentul este unul unicameral". PSD susţinea şi reducerea numărului parlamentarilor). 

De asemenea, tema trecerii la un regim parlamentar a fost reluată şi în cadrul dezbaterilor din anul 2013, PSD-ul condus la acea vreme de Victor Ponta, a susţinut trecerea la republica parlamentară, în care şeful statului să fie ales de către Legislativ. O poziţie publică în acest sens a a avut şi Varujan Pambuccian, liderul Minorităţilor Naţionale din Parlamentul României.

"Din păcate, în ciuda apelului pe care l-am făcut şi în cadrul discuţiilor de la Cotroceni cu preşedintele României, PNL a decis să blocheze revizuirea Constituţiei, după ce, în 2013, reprezentanţii PNL au propus o republică parlamentară, şi, sigur, am discutat. Acum au propus o republică prezidenţială şi, dacă nu vor mai avea preşedinte, o să propună iar o republică parlamentară şi după aia iarăşi una prezidenţială, adică o chestie de mare neseriozitate, de lipsă de profesionalism şi de bătaie de joc la adresa oamenilor", declara Ponta, după şedinţa BPN al PSD – în aprilie 2015. 

"Vreau să vă precizez că majoritatea grupului minorităţilor de la Cameră am depus o serie de amendamente  la Comisia de revizuire a Constituţiei, în care am optat pentru o formulă de republică parlamentară. Am avut o serie de motivaţii istorice, întrucât venim după o serie de regimuri dictatoriale care s-au sfârşit în decembrie 1989” – afirma Pambuccian în anul 2013. 

Dincolo de implicaţiile nocive pe care o coaliţie PNL – PSD ar putea să le aibă asupra reformării şi dezvoltării ţării – menţinerea statu quo-ului din sistemul de justiţie, dirijarea în funcţie de clientela politică a banilor europeni care vor fi alocaţi României prin programul PNRR etc, – siluirea Constituţiei României, cu scopul de a elimina poporul din procedura de alegere a preşedintelui ţării, este una din marile grozăvii pe care tandemul format din Klaus Iohannis – Marcel Ciolacu o pregătesc românilor. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite