CCR a admis, parţial, sesizările privind Codul Comunicaţiilor. Judecători: Lipsa unor garanţii deschide posibilitatea unor abuzuri în stocarea datelor

CCR a declarat neconstituţionale unele prevederi din Codul Comunicaţiilor, menţionând că "obligaţia furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice de a furniza”informaţiile reţinute sau stocate” organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale", nu are "caracter previzibil, iar proporţionalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanţii corespunzătoare".

Judecătorii constituţionali au criticat legiuitorul pentru că nu a revenit cu o nouă lege privind obligaţia furnizorilor de comunicaţii de a reţine anumite date pentru punerea la dispoziţia organelor penale sau cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, după ce în iulie 2014 o astfel de iniţiativă a fost declarată neconstituţională.

Astfel, Curtea a reţinut că dispoziţiile art.2 pct.27 din legea criticată, cu referire la introducerea art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011, care instituie obligaţia în sarcina furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice de a furniza ”informaţiile reţinute sau stocate” organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, "nu au caracter previzibil, iar proporţionalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanţii corespunzătoare, cu respectarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie".

Judecătorii susţin că lipsa unor garanţii deschide "posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere şi stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială şi privată a persoanei, a secretului corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, ingerinţa statului în exercitarea drepturilor constituţionale menţionate nefiind formulată într-o manieră susceptibilă să ofere încredere cetăţenilor în caracterul său strict necesar într-o societate democratică".

"Chiar dacă norma prevede garanţiile necesare accesului şi  folosirii informaţiilor reţinute sau stocate, prin modul defectuos/ambiguu de redactare, lipsit de precizie şi predictibilitate, Curtea constată că aceleiaşi dispoziţii sunt susceptibile de a crea aparenţa de legalitate cu privire la activitatea de reţinere şi stocare a informaţiilor electronice, lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligaţia reţinerii şi stocării informaţiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate de autorităţi publice administrative cu competenţe în materia comunicaţiilor electronice", motivează CCR.

Un alt aspect pe care Curtea îl consideră lacunar se referă la amplasarea elementelor de infrastructură fizică necesare susţinerii reţelelor de comunicaţii  electronice pe spaţiile verzi situate în intravilan

CCR consideră că reprezintă "derogări de la regimul juridic aplicabil spaţiilor verzi care instituie interdicţii absolute în acest domeniu", menţionând că "sunt apte să afecteze exercitarea în condiţii de normalitate a dreptului la ocrotirea sănătăţii şi a dreptului la un mediu sănătos".

"Curtea a constatat că măsura dispusă nu este necesară, adecvată şi nici proporţională, amplasarea
elementelor de infrastructură fizică necesare susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice pe spaţiile verzi situate în intravilan având un caracter excesiv, de natură a afecta drepturile protejate constituţional de art.34 şi art.35 din Legea fundamentală", explică judecătorii.

Pe de altă parte, Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.2 pct.27, cu referire la introducerea art.10 ind.2 lit.a), b) şi d) şi alin.(2)-(7) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice şi art.10 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de
facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 

Sesizările, formulate de USR şi de Avocatul Poporului

Decizia a fost luată după ce CCR a conexat sesizările formulate de mai mulţi parlamentari USR şi de Avocatul Poporului. 

Imediat după decizie, USR, prin vocea liderului interimar al partidului, Cătălin Drulă, a transmis că "democraţia şi drepturile individuale au bătut sistemul", cu referire la serviciile de informaţii. De altfel, nu este prima dată când reprezentanţii Uniunii critică structurile de informaţii din România. Recent, Stelian Ion acuza implicarea SRI în numirea lui Bogdan Licu la CCR.

"Constatăm, fără surprindere şi fără caracter de noutate, atacuri sistematice la adresa Serviciului şi a conducerii acestuia şi încercări de atragere în disputa politică actuală. Serviciul nu este la prima astfel de campanie şi îşi menţine determinarea în apărarea cetăţenilor şi a valorilor constituţionale", transmitea SRI la acel moment.