Concluziile Congresului PPE. România a ratat funcţia de vicepreşedinte. Băsescu, vedeta delegaţiei române. Poziţia faţă de Rusia şi faţă de criza refugiaţilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a pierdut funcţia de vicepreşedinte al PPE FOTO Facebook
Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a pierdut funcţia de vicepreşedinte al PPE FOTO Facebook

Senatorul PNL Anca Boagiu s-a clasat prima sub linia câştigătorilor pentru un post de vicepreşedinte al PPE, deşi delegaţia de europarlamentari ai României este a treia ca mărime în grupul PPE. România a obţinut poziţia a 11-a din cele zece posturi puse la bătaie. Altfel, Congresul PPE l-a readus pe Traian Băsescu în familia popularilor europeni după o absenţă de zece luni.

Partidul Popular European (PPE) a organizat miercuri şi joi un Congres în care a fost aleasă o nouă echipă de conducere cu un mandat de trei ani, conform statutului. Joseph Daul a fost revotat în funcţia de preşedinte al PPE. Totodată, cei peste 700 de delegaţi au votat şi echipa lui Daul, formată din zece vicepreşedinţi şi un secretar general.

În noua formulă de conducere, România nu există pentru că singurul candidat din partea României, Anca Boagiu, senator PNL, nu a reuşit să obţină un post de vicepreşedinte al PPE. Dintre cei 12 candidaţi pentru cele 10 locuri de vicepreşedinte, Anca Boagiu s-a clasat a 11-a în funcţie de numărul voturilor obţinute.

„Am anticipat că rezultatul va fi strâns şi exact aşa s-a întâmplat. Ea a obţinut cu opt voturi mai puţin decât ultimul candidat ales, cel de-al zecelea scor. Eu, ca purtător de cuvânt al PPE, am susţinut candidatul din ţara mea de origine cu toate mijloacele pe care le-am avut.  Toţi delegaţii din România, din toate partidele de dreapta, au votat candidatul României. Nu aş putea spune că s-au făcut greşeli. Din păcate, nu a fost aleasă“, a declarat Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE. România a fost reprezentată la întrunirea popularilor europeni de mai mulţi reprezentanţi ai PNL, PMP, UDMR şi PNŢCD (partide afiliate PPE), printre care Vasile Blaga, Alina Gorghiu şi Eugen Tomac.

Întrebat dacă un alt candidat din partea României ar fi avut mai multe şanse pentru a ocupa o poziţie de vicepreşedinte, în contextul în care s-a vehiculat în presa română numele Alinei Gorghiu, copreşedinte PNL, variantă dorită de preşedintele Klaus Iohannis, Mureşan a răspuns:  „Delegaţia României, cu candidatul pe care l-a avut, a fructificat la maximum şansele pe care le-a avut. Nu ştiu cum şi-a desemnat PNL candidatul la funcţia de vicepreşedinte. Nimeni din partea preşedintelui României nu m-a informat de un alt candidat. Am ştiut doar de această candidatură, pe care am susţinut-o“, a mai spus Mureşan.

Agenda de preşedinte a lui Băsescu

Traian Basescu FOTO Facebook

FOTO Facebook 

Pe lângă Congresul PPE, în cadrul căruia popularii şi-au ales noua conducere, fostul preşedinte Traian Băsescu şi-a fixat mai multe întâlniri bilaterale cu oficialii europeni, printre care doi comisari europeni, Dimitris Avramopoulos, Comisarul European pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie, şi Johannnes Hahn, Comisar European pentru Politica de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere.

„A fost primit foarte bine. Din informaţiile mele, toate solicitărle de întrevederi cu factorii de decizie europeni, cu comisari, cu miniştrii, cu eruoparlamentari, a primit răspuns pozitiv şi a existat discuţii fructuoase. În special pe Republica Moldova a transmis mesaje foarte clare. Republica Moldova are nevoie de un avocat credibil şi competent în Europa şi se  pare că fostul preşedinte al României a îndeplinit acum acest rol“, a mai spus eurodeputatul PPE.

Criza refugiaţilor şi Republica Moldova au fost principalele subiecte abordate de Traian Băsescu şi care ţin, mai degrabă, de atribuţiile preşedintelui statului. „Domnia sa a discutat situaţia refugiaţilor şi cum putem opri valul de refugiaţi spre Europa, precum şi situaţia Republicii Moldova, Exact, ce poate să facă Europa pentru ca Republica Moldova să aibă o şansă de integrare europeană şi să nu cadă pradă comportamentului tot mai agresiv al Federaţiei Ruse. Traian Băsescu a adus în discuţie riscurile pentru Republica Moldova şi faptul că UE trebuie să ofere repede o perspectivă europeană clară R. Moldova. Dacă nu riscul dinspre Est este foarte mare. Vedem că Federaţia Rusă este într-o perioadă în care încearcă să dezgheţe toate aceste conflicte îngheţate din jurul Mării Negre“, a mai spus Siegfried Mureşan.

Poziţia faţă de Rusia

PPE a adoptat şi o propunere de rezolvare a crizei refugiaţilor, aceea de a interzice ca solicitările de azil să mai poată fi făcute pe teritoriul UE. „Poziţia oficială a PPE este aceea ca de acum solicitările de azil să poată fi făcute în ţările de origine ale refugiaţilor astfel încât să nu mai avem situaţia de acum, când vin în medie 10.000 de refugiaţi în Europa, nu sunt opriţi la frontiere. De multe ori nu este un control, nu există o înregistrare a acestora. Autorităţile sunt supra solicitate. Vine iarna, trebuie cazaţi, trebuie asigurată alimentaţie. În special, în Germania, sălile de sport, căminele culturale, sunt deja pline de refugiaţi. Copiii nu mai pot merge să facă antrenamentul în sală fiindcă sunt cazaţi provizoriu refugiaţii. Vrem să ieşim din această situaţie de criză, iar pentru asta este nevoie să îmbunătăţeşti situaţia în ţările lor de origine. Este nevoie ca aceştia să nu mai poată veni în Europa înainte de a şti sigur dacă viaţa lor este în pericol în ţările lor de orgine sau dacă sunt doar emigranţi economici în căutarea unei vieţi mai bune“, a mai precizat Siegfried Mureşan.

PPE a încercat să se delimiteze şi de declaraţiile preşedintelui Comisiei Juridice, Jean-Claude Juncker, cu privire la Federaţia Rusă, şi a adoptat o poziţie de neprietenie cu Rusia. „PPE consideră Federaţia Rusă, sub conducerea actualului lider de la Kremlin, o ameninţare pentru securitatea UE şi pentru ordinea democratică  şi statul de drept din Europa. A fost susţinută de marea majoritate. Discuţiile cu preşedintele Comisiei Euroepne s-au concentrat pe sgestionarea crizei refugiaţilor şi nu pe relaţia cu Federaţia Rusă“, a conchis purtătorul de cuvânt al PPE.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite