Concluziile vizitei lui Klaus Iohannis în Lituania: mica alianţă împotriva marelui pericolul de la Răsărit. "Ameninţările sunt înţelese la modul just de SUA"

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis şi Dalia Grybauskaite, intrnd în Palatul prezidenţial din Vilnius Foto: Presidency.ro
Klaus Iohannis şi Dalia Grybauskaite, intrnd în Palatul prezidenţial din Vilnius Foto: Presidency.ro

Securitatea flancului estic al NATO şi parcursul european al Ucrainei şi al Republicii Moldova, în contextul în care Rusia este privită ca un pericol continuu, au fost principalele teme ale discuţiei dintre Klaus Iohannis şi Dalia Grybauskaite, unul dintre cei mai critici lideri europeni la adresa lui Vladimir Putin. Practic, întâlnirea a creionat poziţiile pe care România şi Lituania le vor avea în iulie, la summitul NATO de Varşovia.

Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Vilnius a venit la doar câteva zile de activarea scutului NATO antirachetă de la Deveselu, sistem defensiv, menit să descurajeze conflictele din Estul Europei. În acest context, discuţiile dintre Klaus Iohannis şi Dalia Grybauskaite s-au axat pe agenda summit-ului NATO din luna iulie, în care statele din Estul Europei se pregătesc să ceară măsuri sporite de securitate. “Este evident că pe Flancul Estic al NATO există ameninţări în partea nordică a flancului, şi aici evident că vorbim astăzi despre Lituania, există ameninţări în partea sudică a Flancului, şi aici, evident este vorba în special despre România, dar pentru NATO noi credem că este important ca întreg Flancul Estic să fie bine consolidat, să avem o poziţie foarte solidă. Şi atunci evident că, în fiecare parte trebuie să existe măsuri specifice de adresare a ameninţărilor, însă în ansamblu este important să existe o abordare echilibrată, adică să nu existe măsuri considerabil mai importante într-o parte şi în cealaltă parte să apară o oarecare slăbire. Această abordare echilibrată este importantă pentru a da putere întregului flanc”, a spus preşedintele Iohannis.

Întrebată ce perspective concrete există ca aceste garanţii de securitate, pe care România le solicită şi Lituania le susţine, să se regăsească în deciziile Summitului, Dalia Grybauskaite a răspuns: “Este foarte important că atât noi, cât şi România, ştim ce ne dorim. Noi suntem convinşi că o bună parte de măsuri vor fi realizate şi constatăm cu satisfacţie că SUA au inaugurat scutul antirachetă în România şi acesta este un angajament al Statelor Unite pe marginea acestor angajamente. Deci felicitări sincere părţii române, suntem convinşi că ameninţările acestea sunt înţelese la modul just de conducerea Statelor Unite”. Aşadar, o poziţie tranşantă a Daliei Grybauskaite cu privire la scutul antirachetă de la Deveselu, în condiţiile în care, deşi vorbim de un sistem defensiv, Rusia a lansat un val dur de critici la adresa SUA. Pentru curajul de a înfrunta Moscova, presa europeană a numit-o pe Dalia Grybauskaite „Doamna de Fier” a ţărilor baltice sau „Magnolia de oţel”.

Întrebat de "Adevărul", la Vilnius, cum explică reacţia ostilă a Rusiei faţă de activarea scutului antirachetă de la Deveselu, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns: “Faptul că acum există o retorică rusească care acuză NATO şi România pentru inagurarea facilităţii de la Deveselu face parte din strategia de comunicare elaborată în Rusia şi care are o anumită tendinţă de a arăta că lucrurile sunt împotriva Rusiei. Scutul din care face parte Deveselu nu este o structură îndreptată împotriva Rusiei, lucru pe care l-am spus şi îl vom spune în continuare din simplul motiv că aşa este”.

Viitorul european al Republica Moldova
În acelaşi context al conflictelor regionale întreţinute, tacit sau agresiv, de Rusia, cei doi şefi de stat au discutat la Vilnius despre Ucraina şi Republica Moldova, ţări cu o complicată situaţie politică. “Noi am vorbit despre problemele regionale, cum ar fi Ucraina şi Moldova şi ambele ţări (Lituania şi România - n.r) consideră aceste subiecte de o actualitate stringentă şi factorul care ţine de problemele care apar în această zonă, cum ar fi prezenţa militară a Rusiei”, a spus Dalia Grybauskaite. “A fost exprimată dorinţa comună de sprijinire a eforturilor Republicii Moldova în acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis prezentând evaluarea ţării noastre asupra provocărilor care stau în faţa statului vecin, precum şi modalităţile de sprijin şi de stimulare a reformelor pe care le promovează România în acest scop”, se arată şi în concluziile Preşedinţiei.

Laserul de la Vilnius şi laserul de la Măgurele

În vizita din Lituania, preşedintele Klaus Iohannis a vizitat şi Centrul de Tehnologie şi Inovaţie Sunrise Valley din Vilnius, cel mai mare institut de cercetare ştiinţifică din Lituania, model pentru laserul de la Măgurele, aflat în faza de construcţie. De altfel, din delegaţia prezidenţială a făcut parte şi profesorul Nicolae-Victor Zamfir, coordonatorul proiectului de la Măgurele, denumit oficial Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară (ELI-NP). “V-aţi lămurit, domnule profesor?”, l-a întrebat Klaus Iohannis, amical, pe profesorul Zamfir, în timpul vizitei de la Sunrise Valley.

O ie cadou
Preşedintele Klaus Iohannis i-a oferit cadou Daliei Grybauskaite o ie, iar şeful statului a primit în schimb o statuetă. De asemenea, cei doi şefi de stat au făcut schimb de decoraţii. Klaus Iohannis i-a oferit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Colan, iar Dalia Grybauskaite i-a oferit Ordinul Vytautas cel mare în grad de Colan, cele mai înalte ordine oferite unor şefi de stat.


Preşedintele Klaus Iohannis, în faţa laserului de la Vilnius, mai mult în rol de profesor de fizică

daliadalia
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite