Concluziile vizitei lui Klaus Iohannis în Slovacia. Cum va exporta România anticorupţie la Bratislava

Preşedintele Slovaciei, Andrej Kiska, şi preşedintele României, Klaus Iohannis Foto: presidency.ro

Preşedintele Slovaciei, Andrej Kiska, dar şi premierul Robert Fico au fost foarte interesaţi de modul în care a reuşit România să combată fenomenul corupţiei, au povestit, pentru „Adevărul”, surse participante la întâlnirile dintre Iohannis şi liderii politici slovaci. Iohannis şi Kiska au discutat despre o echipă de experţi anticorupţie de la Bucureşti care să ducă „know how-ul” şi la Bratislava, după modelul patentat deja în Moldova şi Bulgaria

Pe agenda discuţiilor dintre preşedintele Klaus Iohannis şi liderii politici de la Bratislava au fost două teme mari de discuţie: criza migraţiei şi lupta anticorupţie. Dacă prima, amplificată şi de atentatele teroriste de la Paris, ţine de subiectul european al momentului, tema anticorupţiei a fost abordată în mod surprinzător. „Lupta împotriva corupţiei, plecând de la modelul România, a fost un subiect discutat la toate cele trei întâlniri politice la care am participat”, au spus, pentru „Adevărul”, surse din delegaţia prezidenţială prezentă în Slovacia. Iohannis s-a întâlnit, la Bratislava, în ordine, cu omologul său, Andrej Kiska, cu Peter Pellegrini, preşedintele Parlamentului, şi cu premierul Robert Fico. „Discuţia dintre  preşedintele Iohannis şi preşedintele Kiska pe tema anticorupţiei a avut două dimensiuni: mai întâi liderul slovac vorbit despre România ca despre un stat exemplu, apoi a cerut recomandări. Iohannis a răspuns că politicul trebuie să întărească insituţiile sistemului judiciar, că fără instituţii puternice nu se poate vorbi de luptă anticorupţie. Aşadar, politicul să ofere cadrul în care Justiţia să funcţioneze independent”, au povestit sursele citate. Preşedintele Slovaciei a propus chiar un parteneriat între cele două state, în sensul în care o echipă de experţi români să meargă la Bratislava pentru a preda anticorupţie. „Desigur, discuţia este într-un stadiu incipient, dar Klaus Iohannis s-a oferit să medieze acest proiect”, mai spun oficialii români.

De altfel, preşedintele Slovaciei a vorbit şi în conferinţa de presă despre o colaborare româno-slovacă. „Am discutat şi despre corupţie şi l-am întrebat pe domnul preşedinte care ar fi posibilitatea să ne transmită know-how-ul şi ce a determinat ca, în România, lupta împotriva corupţiei să ajungă la un nivel aşa înalt”, a spus Kiska  la finalul întâlnirii cu Iohannis. Faptul că exportăm anticorupţie nu este un lucru inedit pentru România. DNA a mai trimis experţi la Chişinău, iar Laura Codruţa Kovesi a mers personal la Sofia, la invitaţia Guvernului bulgar, pentru a explica modul în care poate funcţiona eficient o instituţie anticorupţie. “Foarte multe întrebări pe această temă, întrebări concrete, a pus şi premierul Robert Fico”, spun sursele prezente la discuţii. 

Anti-migraţia aduce voturi

Poziţia premierului slovac este una şi mai surprinzătoare, întrucât Fico a pierdut alegerile prezidenţiale de anul trecut chiar în urma unui scandal de corupţie. De altfel, situaţia politică din Slovacia a semănat izbitor cu cea din România, înainte de căderea Guvernului Ponta. În primăvara lui 2014,  candidatul dreptei, Andrej Kiska, a câştigat alegerile prezidenţiale, deşi toată lumea îl vedea învingător detaşat pe Robert Fico, premierul Slovaciei şi liderul partidului de stânga dominant. Numele lui Fico a apărut în cel mai mare scandal de corupţie din ţara sa: afacerea Gorilla, în care serviciile secrete de la Bratislava au interceptat numeroase conversaţii purtate de cei mai importanţi oameni de afaceri slovaci cu politicieni de prim rang, printre care şi Fico. La fel ca în România, slovacii au ieşit în stradă, iar Fico, cel care a dominat clasa politica din Slovacia în ultimul deceniu, a pierdut alegerile prezidenţiale, dar a rămas premier. În acest moment, la Bratislava, preşedintele şi premierul coabitează după modelul Iohannis-Ponta. În primăvara anului viitor sunt programate alegeri parlamentare, iar lupta anticorupţie este una dintre cele două mari teme electorale, alături de migraţie. “Toată lumea vorbeşte în Slovacia despre imigranţi, asta ne-au spus şi oficialii cu care am discutat. Deşi au creştere econimică şi investiţii străine, tema migraţiei va fi principalul subiect de campanie”, au mai spus pentu “Adevărul” surse prezidenţiale. Iar Fico, pe lângă anticorupţie, pare că joacă din plin cartea migraţiei, cu scopul de a stoarce voturile electoratului naţionalist.

Premierul slovac a anunţat la începutul săptămânii, în contextul atentatelor de la Paris, că musulmanii aflaţi pe teritoriul Slovaciei sunt consideraţi acum o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, motiv pentru care autorităţile de la Bratislava monitorizează întreaga comunitate musulmană. În schimb, preşedintele Kiska a avut o abordare total diferită. “Am discutat şi despre temele luptei împotriva terorismului şi a migraţiei şi am căzut de acord că a da vina comună pe toţi, a scoate anumite religii ca a nu fi cele mai bune, nu este calea cea mai bună de urmat, este exact inversul, este exact ceea ce teroriştii îşi doresc”, a spus Kiska, după întâlnirea cu Iohannis. Surse prezidenţiale au declarat pentru Adevărul că poziţia preşedintelui Kiska este foarte asemănătoare cu cea a preşedintelui Iohannis pe tema migraţiei: solidaritate, dar fără cote obligatorii. “În cadrul întâlnirii directe, în care s-a vorbit în proporţie de 80% numai despre migraţie, Kiska a susţinut că statele europene trebuie să fie solidare, dar să nu se impună un mecanism permanent de relocare”, au spus sursele amintite.

Întrebat de un jurnalist  slovac  dacă autorităţile române se pregătesc să monitorizeze populaţia musulmană, preşedintele  Iohannis a răspuns ferm: "Nu, populaţia musulmană de la noi nu va fi supervizată. Noi respectăm minorităţile etnice şi religioase în România. Majoritatea din România sprijină activ minorităţile şi credem că ele fac parte din ţesutul nostru social şi credem că este obligatoriu să rămână aşa. Sunt dintre noi". România şi Slovacia sunt două dintre cele patru state UE (alături de Ungaria şi Cehia) care au votat împotriva cotelor obligatorii de imigranţi.

Omagiu pentru ostaşii români

Joi, în a doua zi a vizitei în Slovacia, preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Cimitirul militar al Armatei Române din oraşul Zvolen, unde sunt îngropaţi 10.428 de militari români, care au participat la luptele purtate în Al Doilea Război Mondial pentru eliberarea Cehoslovaciei. La ceremonie a luat  parte şi preşedintele Slovaciei, Andrej Kiska. Cimitirul Central din Zvolen (construit în 1958) este cel mai mare cimitir de război românesc din străinătate şi a fost declarat monument cultural în anul 1963. Tot la Zvolen, preşedintel Klaus Iohannis a decorat patru veterani de război slovaci.