Congresele încing spiritele: radiografia conflictelor PNL – USR-PLUS
0
Principalele partide ale Coaliţiei au ajuns în situaţia de a-şi bloca reciproc proiectele, unele asumate în programul de guvernare, cearta dintre PNL şi USR-PLUS fiind deja una publică.
Apropierea Congreselor PNL şi USR-PLUS a inflamat spiritele în Coaliţie, în condiţiile în care fiecare partid vrea să pună în aplicare proiecte pe care le-a promis aleşilor locali sau electoratului, mai ales în prag de alegeri. Unele dintre propuneri ce aparţin unei formaţiuni nu sunt agreate şi de celelalte forţe din Coaliţie, ceea ce duce la dispute în interiorul Puterii.
Cele mai vizibile divergenţe din ultimele săptămâni sunt cele legate de adoptarea Programului de Investiţii „Anghel Saligny”, un demers care aproape copiază PNDL, prin care ar urma ca în anii viitori să ajungă la autorităţile locale 50 de miliarde de lei, dar şi de desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Programul „Anghel Saligny” a fost adoptat în primă lectură în Guvern, pe 11 august, însă USR-PLUS a anunţat că se va opune trecerii Ordonanţei de Urgenţă prin Executiv. Formaţiunea condusă de Dan Barna şi Dacian Cioloş a condiţionat susţinerea programului prin acceptarea unor modificări majore, iar ultima pretenţie a fost aceea că USR-PLUS va sprijini adoptarea proiectului în Guvern doar dacă Senatul va accepta desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (cunoscută şi ca Secţia specială), în varianta care a plecat de la Palatul Victoria.
Ironiile lui Barna
Dan Barna, vicepremier şi copreşedinte al USR-PLUS, a precizat, cu subiect şi predicat, că nu este normal ca alţi parteneri din Coaliţie să adopte ceea ce au promis în campanie, în timp ce doleanţele partidului din care face parte să fie ignorate sau blocate. „Ideea că un partener sau altul îşi bifează toate obiectivele politice şi un alt partener stă şi aplaudă topit de emoţie n-are cum să asigure funcţionarea unei coaliţii”, a declarat Barna, într-un interviu pentru Televiziunea Română.
Iar problema cea mai mare unde USR-PLUS şi ministrul Justiţiei, Stelian Ion, nu reuşesc să găsească un compromis în Coaliţie este exact desfiinţarea Secţiei speciale. Mai precis, toate cele trei partide sunt de acord cu desfiinţarea structurii, dar nu există o înţelegere între toţi actorii privind structura de parchet la care vor merge dosarele magistraţilor anchetaţi.
De altfel, Dan Barna a subliniat că mai multe aspecte ce ţin de domeniul justiţiei provoacă neînţelegeri între formaţiunile de la Putere. „Coaliţia nu funcţionează în acest subiect al Justiţiei. Ceea ce face colegul meu, Stelian Ion, este exact să ia ce scrie în programul de guvernare pe justiţie, pe care l-am agreat şi cu PNL şi cu UDMR, şi să le transforme în iniţiative legislative. A pus în dezbatere legile Justiţiei şi au înţepenit în Parlament”, a punctat Barna, eronat, dat fiind faptul că legile Justiţiei nu sunt în Parlament, ci la nivel de discuţii în interiorul partidelor din Coaliţie.
Monumente versus construcţii
Un motiv de dispută între liberali şi USR-PLUS este reprezentat şi de un proiect de ordonanţă pentru modificarea Legii 422/2001 a protejării patrimoniului, care prevede introducerea unui articol prin care era eliminat filtrul de decizie al specialiştilor din Comisia Monumentelor Istorice, în cazul proiectelor imobiliare care au loc în zone protejate istoric. USR-PLUS i-a cerut ministrului Culturii să retragă din consultare publică ordonanţa de urgenţă. „O modificare legislativă care deschide larg uşa abuzurilor asupra monumentelor istorice din România este pentru noi inacceptabilă”, a fost anunţul USR-PLUS. Mult mai dur a fost unul dintre liderii PNL, Gigel Ştirbu. „Marea problemă a acestui proiect, semnalată de către specialişti, este introducerea unui nou articol, 342, parcă introdus de către dezvoltatorii imobiliari”, a declarat deputatul Gigel Ştirbu, fost ministru al Culturii. Deşi în nota de fundamentare se motivează introducerea articolelor noi drept „parte a demersului de debirocratizare”, Ştirbu susţine că, în fapt, acest lucru se traduce „ca o grea lovitură pentru patrimoniul românesc”.
Zero taxe pentru salariul minim
O altă temă care divizează Coaliţia este cea referitoare la proiectul prin care salariul minim ar urma să nu mai fie taxat deloc. Iniţiativa, aflată în programul de guvernare al Coaliţiei, este pentru moment abandonată şi liberalii nici nu vor să audă de începerea negocierilor pe subiect. Din USR-PLUS, ministrul Claudiu Năsui, dar şi vicepreşedinte Camerei Deputaţilor, Cristina Prună, precum şi preşedintele Comisiei de cultură din Cameră, Iulian Bulai, insistă cu acest proiect. Toţi trei sunt vicepreşedinţi ai USR-PLUS.
Se încarcă comentariile...
