Controversata lege a avertizorului de integritate, la decizia lui Klaus Iohahnis. Kovesi intervine şi critică proiectul
0
Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, decizional, legea avertizorilor de integritate, care merge la promulgare, dacă nu va fi atacată la CCR. Proiectul reprezintă o directivă europeană pe care România trebuia să o transpună încă din 2021. Şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, a criticat proiectul, precizând că actuala formă ar putea descuraja denunţătorii.
UPDATE - Alina Gorghiu, preşedinta interimară a Senatului, a precizat că în cazul în care analiza actului normativ va duce la concluzia că trebuie operate modificări tehnice, atunci acestea vor fi efectuate.
„Suntem în contact permanent cu cei de la Comisia Europeană în privinţa transpunerii de directive, dar şi pe alte teme. Legea nu a fost deocamdată promulgată. Ea a ieşit într-o formă agreată din Senat, dar au fost anumite modificări la Camera Deputaţilor care au generat controverse. Este o lege care transpune Directiva (UE) 2019/1937, deci e firesc ca Comisia Europeană să urmărească modul în care se realizează acest proces legislativ. Termenul de transpunere a fost deja cu mult depăşit. Dacă în urma analizei se va ajunge la concluzia că trebuie operate modificări tehnice, acestea se vor face”, a precizat Alina Gorghiu, joi, pentru G4Media.
***
Parlamentul a votat, pe 29 iunie, proiectul de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate. Forma care a trecut de Camera Deputaţilor a fost criticată în spaţiul public, în special de ONG-uri, pe motiv că ar descuraja semnalarea actelor de corupţie şi că ar limita de fapt drepturile avertizorilor.
Camera a eliminat posibilitatea raportării anonime şi a introdus condiţia de a divulga public informaţii doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern şi extern, deşi directiva europeană nu prevedea aceste lucruri.
Mai exact, în ceea ce priveşte anonimatul, directiva preciza că nu „afectează dreptul statelor membre de a decide dacă entităţile (...) sunt obligate să accepte raportări anonime”, însă forma care a trecut de Senat iniţial prevedea că acele raportări care nu cuprind numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public vor fi examinate şi se vor soluţiona în măsura în care conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii. În schimb, forma adoptată de Cameră arată că „raportarea va cuprinde în mod obligatoriu nume, pronume, date de contact şi semnătura avertizorului în interes public”.
Totodată, Camera a eliminat principiul bunei-credinţe, potrivit căruia este ocrotită persoana care a avut motive întemeiate să creadă că informaţiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării, prevedere introdusă în varianta adoptată de Senat. Camera a aliminat amendamentul, argumentând că „nu sunt principii în directivă”. Cu toate acestea, directiva europeană arată că trebuie să beneficieze de protecţie şi persoanele care au „avut motive întemeiate să creadă că informaţiile referitoare la încălcări raportate erau adevărate la momentul raportării şi că respectivele informaţii intrau în domeniul de aplicare al prezentei directive”.
Potrivit Europa Liberă, mai multe asociaţii şi avertizori de integritate au acuzat că directiva nu a fost transpusă întocmai în legislaţia românească şi susţin că, potrivit actualei forme a legii, avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecţie. Şi Opoziţia a criticat proiectul de lege privind protecţia avertizorilor. USR a depus, joi, o informare adresată vicepreşedintei Comisiei Europene Věra Jourová, comisarul pentru justiţie, precizând că actuala coaliţie de guvernare PSD-PNL-UDMR „a măcelărit legea de protejare a avertizorilor de integritate”.
USR a vrut să atace la CCR legea avertizorului de integritate, însă nu a reuşit să strângă semnăturile necesare pentru acest demers, după cum a declarat Ionuţ Moşteanu, joi, pentru G4Media.ro, dat fiind faptul că deputaţii care au migrat la partidul lui Dacian Cioloş au refuzat să semneze sesizarea. Cel mai probabil, legea va ajunge la promulgare, dacă nu vor exista sesizări ale Curţii.
Kovesi, cu ochii pe legea avertizorilor
„Avertizorii sunt o sursă esenţială de informaţii pentru serviciile de anchetă şi de urmărire publică. Transpunerea corectă şi implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecţia avertizorilor) are, prin urmare, o relevanţă operaţională directă pentru Parchetul European. Dacă avertizorii nu sunt protejaţi, atunci depistarea infracţiunilor este limitată. Dacă nu depistezi, nu poţi investiga şi urmări penal”, a transmis Parchetul European, printr-un comunicat.
Astfel, sursa citată arată că Laura Codruţa Kovesi a analizat legea adoptată de Camera Deputaţilor, pe 29 iunie 2022, pentru a vedea dacă unele prevederi sunt contrare directivei şi dacă reprezintă un pas înapoi în ceea ce priveşte nivelul actual de protecţie oferit avertizorilor de integritate, stabilit în legislaţia naţională din 2004. Şefa Parchetului European arată că proiectul de lege adoptat de parlamentarii români ar putea descuraja de fapt potenţialii avertizori.
„Principala îngrijorare este că acest lucru ar putea descuraja potenţialii avertizori din România şi să afecteze negativ nivelul de detectare a fraudei la nivelul UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent, asigurând buna funcţionare a serviciilor de anchetă şi de urmărire publică în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a fraudei, inclusiv fraudă fiscală, corupţie sau alte încălcări ale dreptului Uniunii referitoare la punerea în aplicare a bugetul Uniunii sau la protecţia intereselor financiare ale UE”, se arată în comunicatul citat.
Kovesi a mai anunţat că analizează posibilitatea sesizării Comisiei Europene în privinţa activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor pentru că Parchetul European nu ar fi primit încă cei 9 procurori delegaţi suplimentar de România faţă de cei desemnaţi deja şi precizează că „a existat o întârziere considerabilă în ceea ce priveşte acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofiţeri de poliţie judiciară în sprijinul operaţiunilor sale".
Se încarcă comentariile...
