Corespondenţă de la Zagreb. Polonezul Tusk, politicianul care a impresionat la Bucureşti, a fost ales preşedinte al PPE. Ce are de câştigat România

Donald Tusk, alături de Klaus Iohannis Foto: Inquam

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, care a susţinut un discurs memorabil în limba română la Ateneu, a fost ales preşedinte al PPE, cea mai importantă formaţiune europeană, din care face parte şi PNL. Congresul a avut loc la Zagreb. Tusk are o relaţie apropiată cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Ludovic Orban. ”Acest lucru se va reflecta în oportunităţi de investiţie pentru România”, susţine Siegfried Mureşan

După ce în ultimii trei ani de guvernare PSD, România a devenit copilul-problemă al Europei, alături de Ungaria şi Polonia, Bucureştiul ar putea deveni relevant în UE, ca urmare a relaţiei cu PPE, partidul care domină scena politică europeană. În cazul în care actualul şef de stat va fi reales la alegerile prezidenţiale de duminică, România va avea: preşedinte PPE (Klaus Iohannis), premier PPE (Ludovic Orban), comisar european PPE (Adina Vălean), vicepreşedinte PPE (Siegfried Mureşan), în contextul în care preşedintele Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) este tot membru PPE, iar noul preşedinte al PPE, Donald Tusk, are o relaţie foarte strânsă cu Klaus Iohannis şi cu Ludovic Orban.  ”E clar că România va conta şi mai mult printre liderii europeni, iar acest lucru se va reflecta nu numai în relaţiile diplomatice, ci şi în oportunităţile de investiţie, în proiecte de infrastructură”, susţine Siegfried Mureşan pentru Adevărul.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan are mari şanse să fie ales joi vicepreşedinte al PPE. Congresul are loc la Zagreb, în contextul în care Croaţia va prleua de la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE. Mureşan va fi al doilea român care ocupă această funcţie înaltă în familia europeană de dreaptă, după Anca Boagiu, aleasă vicepreşedinte al PPE la Congresul de la Bucureşti din 2012, dar care a pierdut funcţia trei ani mai târziu. ”Sunt vicepreşedinte al grupului PPE din Parlamentul European, iar funcţia de vicepreşedinte al partidului e o completare firească. Această poziţie îmi va da posibilitatea de a participa la summitul şefilor de stat şi de guvern ai PPE, acea masă importantă care pregăteşte Consiliile Europene. La acea masă, interesele românilor vor fi reprezentate de preşedintele Klaus Iohannis şi de mine. Prezenţa mea acolo va aduce o contribuţie semnificativă la dezbaterea pe buget şi pe fonduri europene”, explică Siegfried Mureşan.

Cine e Donald Tusk
E prima dată când un est-european este instalat la şefia celei mai mari familii politice din UE, dominată de Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarului german Angela Merkel. De la înfiinţarea sa în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi – doi belgieni, un olandez, un francez şi un luxemburghez, iar acum trece în mâinile unui polonez. Mandatul preşedintelui PPE este de trei ani şi poate fi prelungit pe termen nedeterminat, o funcţie ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013). În ultimii ani, francezul Joseph Daul a condus PPE.

Donald Tusk (62 de ani), unul dintre politicienii cu cel mai puternic discurs pro-european, a fost premier al Poloniei între 2007 şi 2014, când a reuşit să scoată Polonia din criza financiară pe creştere economică, fapt inedit în UE. În 2014, a devenit preşedintele Consiliului European, funcţie pe care o va ceda la 1 decembrie, când noua Comisie Europeană va intra în pâine. Din 2014, partidul lui Donald Tusk din Polonia (Platforma Civică),parte a PPE, a fost înfrântă constant de Partidul Ordine şi Justiţie (PiS), cu doctrină conservatoare, dar cu accepte populiste, condus de Jaroslaw Kaczynski, liderul din umbra al Poloniei.

Totuşi, nu o vulnerabilitate instalarea lui Donald Tusk la şefia PPE, în condiţiile în care e un politician pierzător pe plan intern? ”Donald Tusk nu a pierdut niciodată în mod direct alegeri parlamentare în Polonia, a pierdut partidul său, fără participarea lui Donald Tusk. E singurul premier polonez reales, a câştigat două rânduri de alegri - în 2007 şi 2009. A condus Polonia ca premier în timpul crizei financiare din anii 2008-2010, iar singura ţară din UE care nu a cunoscut recesiunea, ba chiar  a avut creştere economică, a fost Polonia, nu Franţa, nu Germania, nu Luxemburg. Partidul condus de Donald Tusk nu a mai putut repeta succesele electorale după ce Donald Tusk a plecat în funcţia de preşedinte al Consiliul European. Donald Tusk este un lider politic cu greutate, capabil să gestioneze relaţia cu preşedinţi şi premieri, crede în unitatea UE, este apreciat de toţi liderii europeni şi este un avocat al unei Românii puternice în UE”, susţine Siegfried Mureşan.

”Apăraţi statul de drept ca Helmuth Duckadam!”
În luna ianuarie, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a rostit, la ceremonia de la Ateneu, pentru a marca preluarea oficială a preşedinţiei Consiliului UE de către România, un discurs în limba română din care nu au lipsit referirile la Mircea Eliade, la muzica lui George Enescu, la Nichita Stănescu, la Tristan Tzara, la Eugen Ionescu şi Andrei Pleşu, la performanţele sportivilor români, dar şi la prima sa maşină, o Dacia.

”Aş vrea să fac un apel la toţi românii, să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, şi mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a spus atunci Donald Tusk. Patru luni mai târziu, PSD, partidul care a atacat constant statul de drept, a fost zdorbit la alegerile europarlamentare.

L-a pus la punct pe Macron
Donald Tusk a fost printre liderii europeni care au taxat imediat afirmaia preşdintelui Franţei, Emmanuel Macron, cu privire la reevaluarea relaţiilor dintre UE şi Rusia. ”Faptul că Rusia rămâne în continuare un inamic este de neconceput”, a spus Macron. ”Rusia nu este partenerul nostru strategic, ci problema noastră strategică”, a fost replica lui Tusk. ”Când îl aud pe Macron spunând că reconsiderarea poziţiei noastre faţă de Rusia ar reprezenta o problemă de interes strategic, nu pot decât să sper că asta nu se va întâmpla cu preţul visului nostru comun de a avea o Europă suverană”, a  adăugat Tusk.