Corina Creţu, nou vicepreşedinte al PE: „Nu este vina României că Franţa este în criză economică sau că Marea Britanie nu reuşeşte să-şi rezolve problemele”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Eurodeputatul român Corina Creţu, aleasă ieri pentru una dintre cele 14 funcţii de vicepreşedinte al Parlamentului European (PE), a vorbit într-un interviu acordat „Adevărul” despre grupările extremiste din legislativul european, despre discursul anti-imigraţionist din UE şi incidentele violente îndreptate împotriva românilor. Europarlamentarul spune că se aşteaptă ca românii să fie folosiţi în continuare drept „ţapi ispăşitori”.

„Adevărul”: Sunteţi vicepreşedinte al celui mai eurosceptic PE de până acum. Cum credeţi că va afecta asta activitatea parlamentului?

Corina Creţu: Este o responsabilitate mai mare datorită faptului că avem acest grup extremist, uneori xenofobic, aproape a treime din PE o reprezintă aceste forţe radicale şi aceste înţelegeri care s-au făcut între grupurile politice s-au făcut în ideea de a izola aceste forţe radicale. 

Aşa că eu mă bucur că doamna Le Pen a reuşit să-şi formeze un grup propriu, eu cred că reprezintă o victorie pentru activitatea viitoare a Parlamentului, dar cred că numeric e o pondere importantă. Este clar că trebuie să ne luptăm în continuare pentru apărarea românilor care trăiesc şi muncesc în străinătate pentru că sunt convinsă că ei vor fi şi de acum înainte ţapi ispăşitori şi sunt foarte multe provocări cărora trebuie să le facem faţă din acest punct de vedere. 

Dincolo de grupările extremiste, asistăm la acutizarea discursului antiimgraţionist şi din partea partidelor moderate în tot mai multe ţări din UE. Cum intenţionaţi să combateţi acest curent?

E o competiţie în privinţa acestui discurs radical. Faptul că aceste forţe extremiste au câştigat atât de mult în campania electorală în baza acestui discurs, inclusiv grupări politice care se numesc moderate preiau accese ale acestui discurs radical. Este datoria noastră să apărăm aceste libertăţi pe care lucrătorii români le-au câştigat în ultimii ani, este datoria noastră în primul rând să facem acest lucru, să apărăm drepturile românilor. Am făcut-o şi până acum în PE, o vom face şi de acum înainte, doar că probabil vor veni şi cu propuneri legislative, dar care sunt împotriva tratatelor de aderare a României la UE. Sunt drepturi câştigate şi obţinute prin Tratat şi este evident că trebuie să le apărăm. 

Românii sunt cetăţeni europeni, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni – dreptul la libera circulaţie, dreptul la muncă, sunt valori fundamentale pentru România şi pentru cetăţenii europeni. Din păcate, sunt subminate exact aceste valori care au stat la baza construcţiei UE şi din acest punct de vedere a fost nevoie şi este nevoie în continuare ca forţele democratice din PE şi din Europa să se unească în faţa acestui discurs antiimigraţionist. 

Găsiţi vreo legătură între acest discurs şi tentativa de linşare a unui tânăr român în Franţa?

Sigur că da, este clar că discursul violent naşte şi violenţă fizică. Din acest punct de vedere, este foarte clar că trebuie să delimităm şi că condamnăm foarte ferm aceste acte, au făcut-o şi autorităţile franceze, este deplorabil ca o minoritate să fie atacată doar pentru că aparţine unei naţionalităţi şi, din păcate, se încearcă acest lucru des, de a-i blama pe conaţionalii noştri doar pentru că sunt români, de a-i blama pe romi doar pentru că aparţin acestei etnii. Este foarte periculos ce se întâmplă.  

Există, în multe ţări bogate din vestul şi nordul UE, campanii rasiste îndreptate împotriva romilor. Mulţi pun semnul egal între romi, români şi infractori. Este asta o problemă pentru România?

Sigur că este o problemă şi trebuie să ne luptăm în primul rând pentru îmbunătăţirea imaginii României. Cred că asta se poate face în primul rând prin creşterea economică şi prin găsirea a cât mai mulţi aliaţi, prieteni. Sigur, relaţiile externe trebuie cultivate de fiecare om care are o funcţie publică, de la preşedintele ţării, prim-ministru, ministru de externe, iar noi, ca europarlamentari, trebuie să ne facem datoria în a ne lupta pentru îmbunătăţirea imaginii României. Ceea ce aţi ridicat este o problemă foarte serioasă şi foarte gravă, sigur că au fost câteva incidente, dar în primul rând, nicio ţară şi nicio etnie nu pot fi blamate pentru fapte individuale, pentru care trebuie să răspundă indivizii respectivi în faţa legii. Ştiţi foarte bine că noi îl avem, în grupul nostru, pe Damian Drăghici, este singurul român care a luat un premiu Grammy şi care poate fi dat ca exemplu pozitiv pentru această etnie. 

Este datoria noastră să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a îmbunătăţi pe de-o parte imaginea României şi pe de altă parte să milităm pentru solidaritate. Vorbeaţi despre ţările bogate şi într-adevăr, este foarte trist că aceste egoisme naţionale se acutizează, solidaritatea a fost una din valorile fundamentale în baza căreia s-a extins UE şi de această valoare am beneficiat şi noi. Cred că trebuie să vedem cum putem face ca această noţiune să revină din nou în limbajul şi mai ales în ceea ce facem noi ca ţări. Solidaritatea nu mai există şi, aşa cum spuneam, egoismele naţionale devin din ce în ce mai puternice. 

Nu este vina noastră, ca români, pentru faptul că Franţa traversează o criză economică, nu este vina noastră că Marea Britanie nu reuşeşte să-şi rezolve problemele, nu românii care trăiesc şi muncesc acolo sunt de vină pentru problemele cu care se confruntă societatea britanică, din contră, toate studiile arată că cei care muncesc şi trăiesc în străinătate sunt oameni care îşi aduc contribuţia la Produsul Intern Brut din ţările respective, muncesc din greu şi chiar s-au impus şi sunt oameni valoroşi. A pune o etichetă şi a lansa injurii la adresa unei naţiuni este foarte trist. 

Această rundă de alegeri a adus şi o luptă crâncenă pe funcţii. Care sunt obiectivele României în ceea ce priveşte funcţiile în instituţiile europene?

În primul rând, nu a fost votat încă domnul Juncker. Ştiţi foarte bine că avem această înţelegere de a respecta rezultatele alegerilor europene, ne-am dorit ca Social-Democraţii să câştige dar, din păcate, au câştigat Popularii Europeni. Domnul Juncker va obţine funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, şi după aceea va contacta guvernele naţionale pentru a vedea în ce măsură vom putea avea un portofoliu important. Speranţa noastră este într-adevăr ca România să păstreze în continuare funcţia de Comisar European, nu ştiu la ce soluţie se va ajunge, este prematur să vorbim. Bătălia aceasta pentru funcţii a fost într-adevăr, ieri, în PE, dar eu cred că România a ieşit foarte bine în ceea ce priveşte reprezentarea la nivelul preşedinţiei PE, sunt doi români, eu şi doamna Vălean de la PPE. 

Fiecare ţară se bate pentru funcţii şi cred că este important să ne batem şi noi, să fim bine reprezentaţi după atâţia ani de la aderare în preşedinţia şi în structurile de conducere europene. În ceea ce priveşte Comisarul, cred că este prematur să ne pronunţăm, pentru că vor fi, bineînţeles, nişte înţelegeri între grupurile politice în funcţie de rezultatul alegerilor, care va trebui să se reflecte şi în compoziţia viitoare a Comisiei Europene. Din punctul meu de vedere, ce va fi cel mai important pentru această Comisie este ca Europa să revină la modelul social european şi să se depăşească această politică de austeritate care a fost impusă de CE în ultimii 10 ani şi care a făcut atât de mult rău României şi tuturor ţărilor în care a fost aplicată. 

Aţi fost membră a Delegaţiei Europarlamentare pentru Relaţiile cu Congresul SUA. Criza ucraineană a scos la iveală dificultăţile de coordonare a acţiunilor UE şi SUA. Cum vedeţi evoluţia acestor relaţii, cât sau cum s-au schimbat ele după această primăvară?

În primul rând, pentru România, SUA reprezintă un partener strategic şi bineînţeles că şi pentru UE, deşi ştiţi foarte bine că au fost câteva momente delicate, legate de ascultări. Dar acest parteneriat merge mai departe şi, întrr-adevăr, criza din Ucraina a scos la iveală şi faptul că în primul rând în interiorul UE nu există o voce comună în ceea ce priveşte abordarea acestei situaţii. Problema principală este în interiorul UE, să ajungă să vorbească în probleme atât de grave pe o singură voce. 

Din păcate, şi în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, şi în ceea ce priveşte criza din Ucraina, UE nu a reuşit întotdeauna să aibă o singură voce, au fost interese divergente ale statelor membre. Dar parteneriatul cu SUA merge mai departe. Important este să ne luptăm şi în PE, în următoarea legislatură, dar şi în planul relaţiilor bilaterale pentru a obţine ridicarea vizelor pentru cetăţenii români. Cred că acest lucru este o chestiune de reciprocitate şi o chestiune foarte importantă pentru cetăţenii României. România şi-a adus tributul în teatrele de operaţiuni, atâţia soldaţi care au muncit şi au şi murit, din păcate, în teatrele de operaţiuni. SUA ar trebui să facă acest gest de a ne include în ceea ce privşte ridicarea vizelor.

Au toate acestea un impact asupra negocierilor pentru încheierea pactului de liber-schimb SUA-UE?

Nu, nu aş putea spune. Adică în ceea ce priveşte relaţia UE-SUA, este evident că este o relaţie strategică şi acest tratat ţine mai degrabă de interese economice. Până la urmă, sigur se vor găsi soluţii şi pentru acest tratat. 

Cum este văzut proiectul South Stream, în contextul actualelor relaţii cu Rusia şi al intereselor divergente din statele membre?

Cred că este important ca ţările care depind energetic de Rusia să-şi găsească alternative pentru că este evident că nu putem sta şi nu este bine să stăm. Din fericire pentru România, noi nu depindem atât de mult de Rusia, dar este evident că independenţa energetică a fiecărei ţări este foarte importantă. 

Sunt voci care v-au criticat pentru lipsa de activitate în timpul primului mandat de europarlamentar. Cum comentaţi?

Cred că şi votul de ieri a arătat că, după atâţia ani, sunt respectată în PE, nu numai de către socialiştii europeni. Am fost vicepreşedinte al grupului social-democrat, am fost vicepreşedinta Comisiei de Dezvoltare din PE, am avut atâtea activităţi, am organizat dezbateri cu fostul prim-ministru Tony Blair în PE, în Comisia de Dezvoltare am organizat două acţiuni cu Bill Gates, legate de politica de dezvoltare, am avut un raport legat de rolul societăţii civile şi a organizaţiilor locale, al administraţiilor locale în asigurarea dezvoltării durabile. 

Din acest punct de vedere, nu aş vrea să iau în considerare, toată viaţa mea este cunoscută, tot ce am făcut în ultimii 25 de ani se ştie, în România sunt şi vicepreşedinte al PSD, cred că activitatea mea politică este cunoscută şi chiar nu vreau să iau în considerare aceste lucruri pentru că este evident că lucrurile nu se pot cuantifica în rapoarte, pur şi simplu este vorba de prestigiu, este vorba de faptul că am reuşit să fim respectaţi, să ne impunem ca delegaţie română social-democrată în PE şi cred că am făcut foarte multe lucruri bune pentru România în PE. În ultimul mandat ne-am luptat pentru drepturile lucrătorilor, pentru compensaţiile sociale ale celor de la Jucu, ale celor care aau fost disponibilizaţi de la Galaţi. Este vorba de foarte multe lucruri concrete pe care chiar le-am făcut. Din acest punct de vedere, nu am de ce să-mi reproşez ceva. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite