Costul politic al excursiei deputaţilor români în Taiwan

Patru deputaţi români au periclitat relaţiile dintre România şi China, după ce au efectuat, la începutul lunii august, o vizită în Taiwan, gest ale cărui consecinţe au început să se întrevadă.

Vizita celor patru politicieni ar putea avea consecinţe la nivel diplomatic, dar şi în plan individual, pentru fiecare dintre deputaţi. Totodată, atitudinea parlamentarilor români a întărit necesitatea alcătuirii unui cod de conduită, potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Relaţia China-România, într-un moment delicat

Reacţia Chinei a fost promptă: într-un comunicat remis Agerpres, Ambasada Chinei la Bucureşti îşi exprimă speranţa că „persoanele implicate îşi vor da seama în profunzime de complexitatea şi sensibilitatea chestiunii Taiwanului, evitând repetarea întâmplărilor care ar dăuna relaţiilor dintre China şi România“.

„Persoanele implicate“ menţionate în comunicat, respectiv deputatul independent Remus Cernea, deputatul PDL Costică Canacheu şi social-democraţii Ovidiu Iane şi Ninel Teia au călătorit în Taiwan, la începutul lunii august, după ce au fost invitaţi pentru „iniţierea unui dialog privind cooperarea economică, culturală şi în alte domenii“.

Remus Cernea a călătorit cu un paşaport diplomatic obţinut în timpul mandatului de consilier al lui Victor Ponta, care i-a fost retras, ulterior, de Ministerul Afacerilor Externe.

Deputatul s-a justificat, afirmând că nimeni nu l-a informat că ar trebui să îl predea.

Surse diplomatice au declarat pentru „Adevărul“ că, la acest nivel, impactul acestui gest este unul minimal. Pe de altă parte, „dacă se fac şi alte gesturi de acest fel, prin cumulare, se poate merge până la ruperea relaţiilor“, deşi „nu este cazul acum“. 

„Deputaţii români au greşit din punct de vedere politic, al interesului statului. România nu recunoaşte Taiwanul ca făcând parte din China. Orice gest în această direcţie este perceput ca o ofensă care atinge interesele şi suveranitatea Chinei. Ei ar fi trebuit să cunoască poziţia statului român, iar autorităţile române trebuie să se disocieze de acest gest. Nu contează ce au discutat, simpla prezenţă este o gafă“.

Totodată, din punct de vedere diplomatic, „orice gest se consemnează“, precizează aceleaşi surse. „Dacă Taiwanul trimite o scrisoare Ambasadei României la Beijing, oficialii trebuie să o returneze, altfel este o gafă politică“. 

La rândul lui, sociologul Darie Cristea explică, pe blogul găzduit de site-ul „Adevărul“, care sunt implicaţiile acestui gest, prezentând contextul în care a fost făcut.

„Diplomatic vorbind, există o simpatie reciprocă între China şi România. Un gest de acest tip va stârni mai multă vâlvă la prietenii noştri de la celălalt capăt al Eurasiei dacă e făcut de nişte oficiali români decât dacă ar fi fost făcut de austrieci, cehi sau fancezi. E această simpatie la mijloc, care îţi poate da avantaje diplomatice, dar şi atenţie la gesturi care, făcute de alţii, ar trece neobservate. Ştiţi cum e în lumea diplomatică: se dau semnale, se primesc semnale“, conchide Cristea.

Ce spune legea

Potrivit versiunii actualizate a Legii nr. 248 din iulie 2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, „nerespectarea obligaţiei de predare a paşapoartelor diplomatice“ atrage „răspunderea penală, civilă, contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate“.

Aceeaşi lege specifică faptul că, odată ce nu mai deţine funcţia care îi permite să folosească paşaportul diplomatic, demnitarul are obligaţia să îl predea, în caz contrar urmând să fie sancţionat. Potrivit art. 14, alin. 3 din Legea 248/2005, „la încetarea calităţii prevăzute la art. 12, autoritatea sau instituţia din cadrul căreia face parte titularul are obligaţia să predea paşaportul de serviciu Ministerului Afacerilor Externe, în vederea anulării“.

Aceeaşi lege a fost invocată şi de Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat în care se precizează că ministrul Titus Corlăţean „a dispus măsuri pentru retragerea paşaportului de serviciu utilizat de unul dintre membrii delegaţiei menţionate, în vederea anulării, potrivit dispoziţiilor legale în materie (respectiv art. 14, al. 3 din Legea 248/2005), având în vedere faptul că acesta nu mai deţine calitatea necesară utilizării acestui tip de document“.

Cod de conduită pentru parlamentarii români

Parlamentarii români ar putea suporta consecinţele acestui gest şi la nivel individual. Deputatul independent Remus Cernea, care a folosit paşaportul diplomatic primit pe vremea când era consilierul lui Victor Ponta, nu riscă, însă, sancţiuni, potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Zgonea a arătat că nu există prevederi în regulament sau în Statutul Camerei Deputaţilor care să ducă la sancţionarea acestuia.

 Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a precizat că gestul celor patru deputaţi l-a convins de necesitatea elaborării unui cod de conduită pentru parlamentarii români.

„Faptul că a fost invitat pe banii statului taiwanez şi nu a informat conducerea Camerei şi nu există o sancţiune pentru parlamentari, dar nici pentru alţi cetăţeni români ne arată o anumită slăbiciune pe care trebuie să o corectăm. Legăturile cu Republica Populară Chineză nu au fost afectate. A fost o scăpare a celor patru parlamentari, care nu au cunoscut regulile de diplomaţie internaţională“ şi „au căzut într-o capcană“, a explicat Zgonea, la Digi 24.

Precedentul, o scuză care acuză

Deputatul independent Remus Cernea s-a justificat, arătând că, în primăvara acestui an, şi alţi politicieni români au călătorit în Taiwan. Cernea a făcut referire la un comunicat în care este anunţată vizita unei delegaţii din România, condusă de europarlamentarul liberal Norica Nicolai.

Potrivit comunicatului, membrii PNL, Norica Nicolai şi Cristian Buşoi, au vizitat Taiwanul în perioada 31 martie-5 aprilie a acestui an, iar în cinstea lor s-a organizat o recepţie. De asemenea, s-a anunţat un discurs ţinut de Norica Nicolai la Centrul de Cercetare de la Universitatea Chengchi, vizita fiind, potrivit oficialilor străini, una de documentare. Aceeaşi motivaţie a fost prezentată, de altfel, şi de Costică Canacheu, democrat-liberalul care l-a însoţit pe Cernea, la începutul lui august.

În finalul comunicatului se precizează că Norica Nicolai este membru al Parlamentului European, iar Grupul ALDE, din care aceasta face parte, a susţinut rezoluţiile adoptate în favoarea Taiwanului.