Cozmin Guşă: Pacea se poate instala, cu condiţia să fie jucată corect de Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea

Liviu Dragnea şi Klaus Iohannis FOTO Cosmin Iftode

Consultantul politic Cozmin Guşă susţine că, în ciuda faptului că multe lucruri sunt expuse public, în ultima perioadă, din cauza presiunii acumulate post-alegeri, există o mare şansă ca o pace să poată fi instalată între preşedintele PSD Liviu Dragnea şi preşedintele ţării Klaus Iohannis în privinţa viitorului premier. Condiţia ca ea să fie atinsă, însă, este ca ambii să joace corect, explică Guşă, potrivit realitatea.net.

Potrivit consultantului, citat de realitatea.net, zilele acestea se conturează între cei doi o pace negociată, prin care Klaus Iohannis nu are altă opţiune decât de a accepta un premier propus de PSD, cu care şi Liviu Dragnea şi PSD să fie de acord. Astfel, spune el, se va ajunge în primul rând la o pace, iar în al doilea rând vom avea „alt model de conducere faţă de cele din ultima perioadă”.

„Astăzi s-au întâmplat multe lucruri. Ele au şi fost expuse public, pentru că toată presiunea acumulată post-alegeri, unii pe seama bucuriei şi a satisfacţiei, alţii pe seama dezamăgirii şi a insatisfacţiei, la un moment dat trebuie să iasă la suprafaţă. A fost încă o zi sub semnul sintagmei ‘voturile vorbesc’. Aceste lucruri care se subordonează acestei sintagme le-am putut vedea. Se conturează acea variantă pe care o prezentam în urmă cu câteva zile, varianta de pace negociată, varianta 2A în ceea ce prezentam noi, adică până la urmă Klaus Iohannis să accepte, nici nu are prea multe ce să facă, un premier propus de PSD cu care şi Liviu Dragnea şi PSD să fie de acord. Bineînţeles, inclusiv aliatul ALDE, deocamdată, dacă nu va fi altul. Asta clarifică într-un fel treburile, dar ne arată două lucruri: (1) se ajunge la o pace şi (2) că vom avea un alt model de conducere faţă de cele din ultima perioadă, dar care nu este un model nou pentru România”, a declarat Cozmin Guşă, la Realitatea TV.

Guşă precizează însă că această pace se va instala numai dacă ea nu este simulată.

El a susţinut: „Pacea asta care se poate instala şi este pe cale să se instaleze e bună pentru noi, cu condiţia să fie jucată corect şi ambii combatanţi, pe de-o parte Klaus Iohannis şi instituţia prezidenţială, pe de altă parte Liviu Dragnea şi majoritatea parlamentară, să o joace corect. Adică să nu fie o pace simulată. Evenimentul devoalat public astăzi, respectiv al chemării informale a lui Călin Popescu Tăriceanu la Cotroceni, poate să împieteze serios asupra ideii de pace instalată şi, atunci, să apară ca o pace simulată care, la un moment dat, orice lucru simulat bineînţeles că se va răzbuna. În Polonia, ştim foarte bine, un deputat, Kaczynski, fratele fostului preşedinte mort în tragicul accident aviatic de la Katyn, din Rusia, este şi preşedintele partidului de guvernare. Şi în această calitate, simplă, dar atât de importantă, de deputat şi de preşedinte al partidului, are cea mai mare autoritate din ţară, şi prin intermediul partidului şi al prim-ministrului, celebra Beata, aşa o cheamă, reuşeşte să-şi impună voinţa politică într-un sistem de reafirmare a identităţii naţionale, de ordine şi disciplină, care nu a fost contestat deloc în ultima perioadă. Nici la noi modelul nu este nou, dacă se va recurge la el, şi toate premizele sunt să se recurgă la acest model, mai ales din ultimele declaraţii ale lui Liviu Dragnea”.

Guză a explicat cum funcţionează acest model, care a mai fost aplicat şi în România, în timp ce el era secretar general la PSD, sub preşedinţia şi prim-ministeriatul lui Adrian Năstase, în 2001: „Cam cum a funcţionat acest model? Spre exemplu, în perioada pe care o cunosc bine, 2001-2004, în care PSD avut o guvernare minoritară, a avut puţin peste 40%, a avut o coaliţie parlamentară cu UDMR, săptămâna de lucru începea luni dimineaţa, înâlniri informale la partid, apoi la 10.00 delegaţia permanentă a partidului, care stabiliea punctele de acţiune guvernamentală, la masă fiind marea majoritate a miniştrilor, care aveau şi funcţii în partid, nu toţi, şi liderii politici, de la preşedinţii camerelor până la preşedinţi de comisii care nu aveau funcţii în Guvern. Se stabilea agenda de lucru a Guvernului de către specialiştii de la masa partidului, comitetul la care se referă, probabil, Liviu Dragnea astăzi, iar toate deciziile erau comunicate de către liderii de grupuri parlamentare, într-o şedinţă lunea, pe la orele 14.00, parlamentarilor care trebuiau să susţină în Parlament proiectele Guvernului, negociate la partid. Iar tot Guvernul acţiona în baza deciziei politice care se lua în acea dimineaţă, cu unele reglaje. Modelul era legitim şi este şi acum, pentru că în cazul unui vot pe liste răspunderea este a partidului, meritul este al partidului, deci cu atât mai mult şi execuţia trebuie să fie execuţie politică. Nu este un model românesc, repet, este un model care se practică peste tot”.

Consultantul politic a continuat: „I-a spus comitet de monitorizare pentru că, probabil, s-a gândit la prezenţa aliaţilor la masă. Dacă va fi alianţă sau dacă va fi coaliţie. Alianţă e cu un partid, coaliţie e între mai multe partide. Dacă, probabil, va fi cooptat şi un alt partid pe lângă ALDE, cele mai mari şanse avându-le UDMR. Este o decizie foarte grea pe care Liviu Dragnea trebuie să o ia. În 2001 am preferat să lăsăm UDMR în afara coaliţiei de guvernare, am avut doar alianţă parlamentară. Şi bine am făcut. Nu le-am dat nici posturi de prefecţi, şi bine am făcut. Liviu Dragnea s-a gândit la un comitet de monitorizare, pentru că nu poate să facă un organism politic din mai multe partide decât dacă face o alianţă funcţională. Numai că o alianţă funcţională între un partid de stângă şi un partid de dreapta poate să împiedice partidul de dreapta, ALDE, să se dezvolte şi să ocupe mai mult din partea dreaptă, pentru că este ţinut în chingile unei alianţe formalizate şi cu organisme de conducere comune. Şi atunci comitetul de monitorizare la care s-a referit ar fi mai potrivit şi ar fi în acord cu programul de guvernare mai puţin politizat”.

Guşă a arătat şi care nume sunt favorite de PSD pentru propunerea de premier, respectiv Mihai Fifor, care este liderul grupului parlamentar, un deputat de 46 de ani, astăzi parlamentar de Arad, profesor de limba română şi literatură, şi, respectiv, Sorin Grindeanu, 43 de ani, fost ministru şi viceprimar al Timişoarei, matematician informatician.

„Deci, după cum se vede, ambii sunt din generaţia Ponta, diferenţa dintre ei şi Victor Ponta este că au fost mai puţin norocoşi în viaţă, nu au avut protectori să-i pună repede în funcţii de răspundere (cum a păţit Ponta şi păţit prost, pentru că nu i-a mers bine, vedem ce fire are fostul prim-ministru şi ce dezastre generează prin ceea ce face în plan personal) şi sunt mult mai disciplinaţi, calitate pe care Victor Ponta n-a avut-o”, a explicat Guşă.