Criza politică, manual de făcut praf o ţară

Lupta pentru preşedinţia PNL a contribuit a acutizarea crizei guvernamentale

Agenţiile internaţionale încep să dea semnale că instabilitatea politică de la Bucureşti va duce la scăderea ratingului de ţară, ceea ce va creşte costurile la care se împrumută România. Preţurile cresc semnificativ având la bază majorările facturilor la energie. Inflaţia este un record al ultimilor ani. Pandemia a reizbucnit în forţă.

O criză politică generată din orgoliu, incapacitate de dialog, încăpăţânare şi dezinteres pentru problemele societăţii ne duce într-o direcţie periculoasă.

Să nu uităm că România a supravieţuit în pandemie pe baza împrumuturilor masive. Deficitele au crescut ameţitor şi nevoia de finanţare va fi ridicată şi în următorii ani. Cum va face faţă România tuturor provocărilor, fără o guvernare solidă?

Răspunsul este simplu, criza politică de la Bucureşti se profilează ca o ameninţare gravă la adresa stabilităţii economice şi sociale. Se vorbeşte despre compensarea facturilor la energie pentru 10 milioane de oameni, dar cum se poate pune în aplicare rapid un asemenea mecanism cu o guvernare în criză? De unde banii pentru a ajuta jumătate din populaţie să-şi plătească facturile? Şi nu este vorba numai despre populaţie. Facturile la energie trebuie plătite de şcoli, spitale, grădiniţe.

Este o criză din care protagoniştii nu au decât de pierdut, indiferent cine rămâne la putere.

PNL face eforturile disperate să nu se ajungă la moţiunea de cenzură înainte de congresul partidului. Să zicem că Florin Cîţu rămâne premier şi câştigă preşedinţia PNL. Un succes. Dar ce guvern va conduce? Supravieţuirea sa la Palatul Victoria nu poate fi garantată decât de PSD. Cîţu va fi premier al unui guvern minoritar, controlat de PSD. Pentru asta s-au zbătut liberalii, să ajungă marioneta PSD ? Soarta guvernelor de paie e cunoscută şi meritată. Toţi cei care au jucat un astfel de rol au sfârşit prost. La alegerile următoare, oricând ar fi organizate, PNL va fi fericit dacă va trece pragul electoral. Dar se poate întâmpla şi mai rău. Pierderea majorităţii ar putea fi, cel mai probabil, începutul disoluţiei partidului. Liberalii nu vor putea livra nimic din ceea ce au promis la guvernare , iar verdicul urnelor îi poate arunca afară din istorie, la fel cum s-a întâmplat cu PNŢCD.

Pentru preşedintele Iohannis, ultimii ani ai celui de al doilea mandat  erau esenţiali pentru a face ceva din cele promise. Destrămarea coaliţiei şi o guvernare minoritară distruge mult din proiectul de a mai pune în aplicare schimbări până la următoarele alegeri.

USR Plus a ieşit de la guvernare, dar partidul a depus  moţiune de cenzură împotriva propriei guvernări. Colaborarea cu AUR nu le face vreun bine şi ar fi fost mai înţelept să părăsească guvernare prin demisie şi să aştepte momentul în care premierul Cîţu ar fi venit în Parlament pentru un nou vot de încredere.

PSD se poate considera un câştigător pentru că creşte electoral pe baza prestaţiei lamentabile a foştilor guvernanţi. Dar soluţia de a sprijini un guvern minoritar Cîţu pe care au îmbrăţişat-o, cel puţin deocamdată, nu le este favorabilă, chiar pe termen scurt. Înrăutăţirea situaţiei economice şi sociale, foarte probabilă în iarnă, nu va mai lăsa loc de justificări pentru suportul dat unei guvernări pe care o acuză dealtfel de taote relele posibile.

AUR este singurul care cîştigă din toată nebunia. Partidul profită de criză şi de incapacitatea sinucigaşă a celorlalte partide pentru a găsi o soluţie raţională la criza în care singure au intrat.

Ca de fiecare dată în astfel de cazuri, nota va fi achitată de populaţie şi nu va fi ieftin deloc.