Cu eurolecţiile nefăcute

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Ca să nu rămâie repetentă anul acesta, precum domnu’ Goe al lui Caragiale, România nu are nevoie de un voiaj de plăcere, acompaniată de mam'mare, mămiţica şi tanti Miţa, ci de măsuri urgente în mai multe domenii.

Mai exact, conform listei întocmite la Bruxelles, numai de la începutul anului, ţara noastră a primit 14 avertismente (care se adaugă altor 16 din decembrie), ceea ce denotă încetineală, dezinteres sau neputinţă în punerea în aplicare a dreptului UE. Totuşi, nu e România singura arătată cu degetul, fiindcă mai mulţi „şcoleri” europeni au dat rasol la teme, fiind pândiţi de sancţiuni.

Bunăoară, la capitolul poluare, unde noi deja am fost pârâţi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru calitatea jalnică a aerului, Irlanda şi Portugalia au fost puse şi ele la colţ, prima pentru emisiile generate de activităţile industrial, iar cealaltă – pentru deficienţe în tratarea deşeurilor depozitate: cel puţin 59 % din deşeurile municipale sunt depozitate fără niciun fel de tratare, a constatat Comisia Europeană.

În privinţa naturii, Ţările de Jos au văzut cartonaşul roşu în principal pentru capturarea şi uciderea accidentală a marsuinilor (nişte rude ale delfinilor – n.m.) de către navele de pescuit, dar şi pentru perturbarea speciilor în siturile Natura 2000. Norocul României, că moş Martin – care creează probleme interne – nu înoată în mare şi nu se lasă prins în năvod! Slovacia s-a trezit şi ea atenţionată, fiindcă în planul său de utilizare a potenţialului hidroenergetic, numai 4 dintre cele 37 de hidrocentrale au făcut obiectul unei evaluări de mediu, iar alte câteva hidrocentrale mici deja construite n-au avut parte de aşa ceva. Şi tot Slovacia a fost trasă de urechi pentru întârzieri în propunerea siturilor de importanţă comunitară, care să fie adăugate pe listele biogeografice ale UE. Şase ani nu i-au fost de ajuns Bratislavei decât pentru desemnarea a 27 de situri (din 473), lipsind măsurile de conservare care să asigure protecţia şi refacerea acestora. Drept urmare, slovacii au primit un prim avertisment în iulie 2019 şi, cum n-au trimis răspuns satisfăcător, s-au văzut reavizaţi şi ameninţaţi acum cu trimiterea în faţa Curţii Europene de Justiţie.

Nici Malta şi Polonia n-au scăpat de ochiul vigilent al Comisiei, ambele fiind reclamate la CJUE pentru nerespectarea Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE). Aceasta impune statelor membre să se asigure că aglomerările urbane (oraşe, aşezări) îşi colectează şi tratează în mod corespunzător apele reziduale, ca să elimine ori reducă efectele nedorite. România a încălcat şi ea directiva cu pricina, peste 180 de aglomerări mari de la noi continuând să nu respecte nici obligaţiile în materie de colectare, nici pe cele de tratare a apelor reziduale. Dar cum greşelile sunt de dată mai recentă, ni s-a mai dat o şansă: să răspundem în două luni şi să luăm măsurile necesare, ca să nu fim şi noi târâţi în instanţă.

De aceeaşi scurtă păsuire are parte şi Belgia, care a nesocotit normele UE privind libertatea de stabilire şi recunoaşterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE). Mai exact, Belgia a introdus categoria medicilor stomatologi generalişti, care necesită formare suplimentară pentru a putea activa în plan intern, deşi fac acelaşi lucru ca dentiştii obişnuiţi din restul spaţiului comunitar.

Iar dacă Suedia va da explicaţii în faţa Curţii Europene de Justiţie în legătură cu transpunerea doar parţială a normelor privind achiziţionarea şi deţinerea de arme de foc, fiind pasibilă de amendă, alte ţări au primit avertismente în grup pentru întârzieri în armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană. De pildă, Portugalia, Malta, Letonia şi Lituania s-au poticnit la combaterea spălării banilor, Bulgaria, Grecia, Irlanda şi Luxemburgul au fost somate să respecte normele UE privind armele de alarmă şi de semnalizare, în vreme ce Croaţia, Finlanda, Grecia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, România şi Spania au fost notificate să transpună Directiva (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor care prejudiciază bugetul Uniunii, punând accent pe definirea infracţiunilor (fraudă, corupţie şi deturnare de fonduri), pe tentativă, pe răspunderea persoanelor juridice, pe sancţiuni şi jurisdicţie.

Ţara noastră a mai luat bile negre – laolaltă cu alţi restanţieri – la actualizarea hărţilor cu zonele în pericol de inundaţie, la protecţia mediului împotriva speciilor alogene invazive, la protecţia avertizorilor de integritate, la exceptarea entităţilor autorizate în temeiul Regulamentului privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă şi la practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar. În schimb, judecând după absenţa de pe „lista ruşinii”, s-a descurcat onorabil în privinţa mandatului european de arestare şi a performanţei energetice a clădirilor, unde state cu pretenţii au dat deocamdată greş. La fiecare din criteriile neîndeplinite, avem la dispoziţie două luni pentru remedierea situaţiei. Un răgaz care, în raport cu proverbiala noastră lentoare de acţiune, e (cum ar zice Eminescu) „clipa cea repede/ ce ni s-a dat”.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite