Cu partidul în degringoladă, Barna continuă să fie contestat în teritoriu: „Am candidat împotriva lui pentru că nu l-am văzut pe Dan acel lider prezidenţiabil“

Dragoş Dinulescu e câmpinean şi, totodată, unul dintre românii care fac ceva concret într-o ţară în care aproape totul e pe vorbe.

Are de câţiva ani în oraşul său un cabinet stomatologic cum vezi puţine în România şi, la un moment dat, pentru că nu mai suporta direcţia în care o luase ţara, a intrat în USR, filiala locală. La asta se adaugă faptul că omul e un cunoscut trabantist, pasionat de maşini în toate fazele lor de producţie, având atelierul propriu şi, ca o încununare a acestui hobby, a creat o casă pe roţi cu facilităţi cum nu vezi nici la Hilton. Contrariat de atmosfera toxică pe care o degajă partidul, am decis să stau de vorbă cu el:

„Adevărul“: Membri excluşi, decizii aparent arbitrare, legi care înfurie votanţii USR. Ce se întâmplă cu acest partid? Şi care ar fi soluţia?

Dragoş Dinulescu: Noi, în USR, avem un cod de valori şi de conduită de care încercăm să ne ţinem. Despre membrii excluşi e dificil să mă pronunţ. Fiecare caz e particular şi înclin să cred că excluderile nu sunt abuzive, deşi se găsesc unii să ţipe de indignare. Personal, consider că unele excluderi trebuiau făcute mult mai demult, raportându-ne la acel cod de valori şi de conduită la care m-am referit adineauri, iar faptul că nu s-au făcut până acum, asta chiar e o chestie care ni se poate reproşa. Eu sunt intolerant la abaterile de la Statut şi de la Regulamente. Pentru că dacă facem derogări de la reguli şi judecăm cu dubla măsură, atunci devenim un partid derizoriu.

În ceea ce mă priveşte, am fost înjurat, ameninţat cu moartea, chiar lovit de un membru de la Câmpina. I-am făcut plângere şi a fost exclus. Şi, culmea, sunt voci, printre care şi cea a deputatului USR Dan Rădulescu, care susţin că l-am provocat şi că a reacţionat legitim. Pentru că i-am corectat exprimarea, întrucât era „certat” cu gramatica. Deci, ce facem, acceptăm analfabeţi, inculţi, oameni fără vreo pregătire, acceptăm injuriile, ameninţările sau chiar agresiunea fizică, sau facem plângere şi excludem? Eu zic că a doua variantă. Problema majoră e că asemenea membri nici n-ar fi trebuit să fie primiţi vreodată în USR! Dar cei care au fost la extindere sunt şi ei oameni, se mai înşeală, nu pot să evalueze un om dintr-o întâlnire-două. Şi constaţi că, după ce l-ai primit, individul respectiv nu numai că nu ajută, ba e chiar distructiv.

Legi care înfurie votanţii USR? E, aici e altă discuţie. E un val de nemulţumire izvorât practic din faptul că partidul nostru încă nu are o doctrină bine definită şi în consecinţă şi o strategie bine definită. Că dacă le-ar avea pe astea două, atunci ar fi clar pentru orice membru care e direcţia către care mergem. Să fim bine inţeleşi, suntem bine intentionaţi, doar că, doar cu bune intenţii nu o să ajungem nicăieri. Trebuie să ne definim clar şi fără echivoc orientarea politică. Eu sunt un om de dreapta. Dacă USR-ul o va lua spre stânga, dacă va deveni populist, voi părăsi partidul.

Ar trebui să îşi dea Dan Barna demisia în urma vocilor care îl contestă? Dar după scorul obţinut la prezidenţiale ar fi trebuit să facă acest lucru?

Categoric da. La ambele întrebari, da. Eu am candidat împotriva lui Dan Barna tocmai pentru că nu l-am văzut nicio clipă pe Dan fiind acel lider prezidenţiabil. Şi nu este nici lider. E un tip fain, rasat, cult, bine pregătit profesional, dar nu e un lider. Pentru un preşedinte de partid trebuie un om puternic, capabil să ţină în mână partidul, să fie capabil să reacţioneze prompt la toţi stimulii şi să aibă tăria să ia măsuri uneori drastice. Niciodată nu poţi mulţumi pe toată lumea. Când ştii asta şi ţi-o asumi, da, eşti un lider.

Ai candidat în competiţia internă pentru desemnarea candidatului USR la prezidenţiale. Ce a fost ok şi ce nu în acest proces?

Nimic nu a fost ok.

Am primit un mail prin care eram anunţat că se deschide competiţia internă pentru desemnarea candidatului USR la cursa pentru Cotroceni. Puţin în contradicţie cu ceea ce se discuta prin media şi anume că Barna şi cu Cioloş se tot ceartă pentru aceasta desemnare. Deci, o problemă de comunicare cu media. Şi în totală contradicţie cu procedurile interne. Intern, noi ne pregăteam de "competiţie" pentru desemnarea unui candidat la Prezidenţiale, extern erau discuţii despre Alianţă, şi dacă se face alianţa cine va fi candidatul desemnat din partea Alianţei. Realitatea a aratat că „dacă se face alianţă“ a fost de fapt o prosteală pe faţă, ca să pastram aparentele de democraţie internă, în condiţiile în care Barna şi Cioloş aveau deja discuţia făcută.

Am avut la dispozitie 12 zile de campanie electorală internă. DOUĂSPREZECE ZILE! Ridicol de puţin. Deşi am ştiut de la bun început că 12 zile sunt insuficiente, am zis că TREBUIE să fac ceva ca să-i scot pe cei din jur din cercul vicios în care se învârteau. Şi, da, mi-am asumat această candidatură.

Aceasta procedură a arătat încă o dată cât de puţin s-a pus preţ pe VALORILE USR. Adică, luăm decizia să candidăm la Prezidenţiale, deschidem o competiţie internă pentru desemnarea candidatului USR la Prezidenţiale, dar ducem tot acest proces de selecţie într-un act derizoriu, odată prin cele doar 12 zile de campanie electorală internă, apoi prin decizia de a tranşa această candidatură într-un Congres în care preocuparea principală era aceea de a amenda Statutul. Adică hai să facem un simulacru de democraţie, că oricum nu contează cine candidează, tot Barna e alesul.

În acele 12 zile de campanie, am postat pe forumul USR câteva mesaje. Dezolant. Doar vreo 200 de oameni au urmărit subiectul şi doar vreo 10 s-au arătat interesaţi de dialog. Vă daţi seama? Din 16.000 de membri? Şi, ce-i şi mai interesant, niciunul dintre cei 2 candidaţi cu notorietate, Dan Barna şi Mihai Goţiu, NU au participat la această discuţie. Am fost prezenti doar eu şi d-l Stanca.

Cum e, Dan Barna, să vrei să ai dezbatere şi să nu participe la dezbatere contracandidaţii? Ţi se pare cunoscut? Da, să fii parlamentar şi preşedinte de partid îţi dă o notorietate între membrii partidului. Aşa că nu te cobori la o dezbatere cu contracandidaţii. Şi nici nu avea de ce. El avea discuţiile antamate cu Cioloş... Cum cutezam eu sau Stanca, sau chiar şi Goţiu să îi deranjăm socotelile?

Nici în filiala Prahova nu s-a discutat despre subiect, probabil mulţi dintre colegi nici n-au ştiut, iar cei care au ştiut n-au considerat că ar fi ceva de discutat. Una peste alta, situaţia a arătat dezinteresul membrilor pentru acest proces de selecţie. Şi, încă o dată, fractura între conducerea partidului şi membrii din teritoriu.

I-am sugerat lui Silviu Ispas, Secretarul General, că ar fi un exerciţiu de imagine extraordinar pentru partid dacă această campanie internă ar fi mediatizată. N-a fost. Am avut doar o întâlnire cu Dan şi cu Goţiu la care am răspuns unor întrebări. Derizoriu. Totul derizoriu. Membrii de partid nu au fost interesaţi. Conducerea partidului nici atât!

Şi vine ziua Congresului, delegaţii îl votează cu frenezie pe Barna, că oricum el e „alesul“ şi asta e, mergem cu el la alegeri. Că el are vizibilitate. Fără să ne gândim nicio clipă că de fapt vizibilitatea se construieşte, nu o ai de la bun început. Doar că, aici ne-a lipsit şi ne lipsesc în continuare acea viziune şi acea strategie. Pe care nu le avem. 

Care este starea de spirit în USR Câmpina în urma recentelor excluderi de membri? Dar în alte filiale?

Peste tot opiniile sunt împărţite. Dar, în general, excluderile sunt agreate, întrucât în filiale s-au infiltrat persoane neavenite, fără ocupaţie, fără calificare, oportunişti, şi în mod firesc aceste persoane sunt şi de proastă calitate. Umană şi morală. Şi ne-am cam săturat de incapabili care dau din coate şi care, pentru că în viaţa personală sau profesională n-au făcut nimic, încearcă să îşi găsească în politică un loc confortabil şi călduţ.

S-a conturat ideea că gruparea Barna-Ghinea-Drulă a deturnat USR pentru scopurile personale. Ce crezi despre asta?

Am spus-o şi în Congres, când mi-am prezentat candidatura. Când ajung în funcţii, oamenii se învechesc şi nu e bine. Eu gândesc că, după o perioadă, după un mandat, maxim două, trebuie să te dai la o parte şi să-i laşi şi pe alţii să vină după tine. Şi în timpul ăsta să-i pregăteşti pe cei care vor veni după tine, ca să ai cui preda ştafeta. Ce se întâmplă cu cei care sunt acum la vârf e cumva de înţeles în logica puterii aşa cum o înţeleg politicienii de la noi. Au ajuns acolo şi le e bine şi călduţ. Nu vor să se mai dea la o parte.

Impresia multora în acest moment este că Alianţa USR PLUS nu mai există, sau dacă mai există e doar pe hârtie. Ce părere ai, cum stau lucrurile?

Precum alianţa de dinainte de europarlamentare, alianţa asta a fost stabilită de sus în jos, fără consultarea membrilor de partid. Fără vreun sondaj, fără vreun vot. Nu ştiu dacă ştiti, dar în toamna anului trecut, USR a făcut o chestie absolut senzaţională pentru politica românească. A avut o competiţie internă pentru desemnarea candidaţilor USR la Alegerile Europarlamentare. Timp de vreo lună, aproximativ 100 de candidaţi din rândul USR au fost prin ţară în conferinţe, şi-au făcut campanie electorală, după care s-a votat intern şi aşa s-a stabilit ierarhia după care candidaţii noştri urmau să intre pe liste. Dar, surpriză! După toată zbaterea asta, listele noastre au fost injumatatite in momentul aliantei cu PLUS-ul lui Ciolos. Ceea ce s-a intamplat atunci a fost un factor demobilizant si demoralizator pentru unii membri USR, mai ales pentru cei implicati si activi. Asa si acum, s-a stabilit iarasi o alianta cu PLUS-ul, fara sa se faca vreo consultare interna.

Din punctul meu de vedere, alianta nu prea a functionat la Europarlamentare, cel putin in Prahova, unde noi am fost foarte organizati iar cei de la PLUS au fost haotici, si au facut cam ceea ce au vrut ei. Asta a fost perceptia mea. Altii poate ma vor contrazice.

Nu ţi-e frică de excluderea din USR în urma acestui interviu?

Frică? Când mi-a fost mie frică de ceva? Pentru USR, ar trebui sa urmeze o perioada de „spălare“. Am mai spus-o. În partid au intrat persoane incompatibile cu valorile USR. Dacă aceasta spălare nu se produce în următoarele săptămâni, eu îmi voi da demisia, pentru că, având colegi incapabili, care dau din coate pentru a ocupa funcţii, eu nu mă mai văd alaturi de aceştia. Deci, dacă conducerea USR va considera că trebuie să fiu exclus, va fi un semnal cât se poate de clar că nu este partidul care sa mă reprezinte şi pe care să-l reprezint.