Cum ar  trebui reorganizat învăţământul,  începând cu anul şcolar următor

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Multiple constrângeri şi provocări stau în faţa şefilor din educaţie, a căror rezolvare este necesară  pentru a pregăti anul şcolar 2020-2021. Unele cu caracter imediat, altele cu termen de soluţionare mai îndepărtat. Începând cu luni, 6 ianuarie, doar o activitate febrilă la nivelul instituţiilor centrale mai poate face faţă sarcinilor multiple ce le stau în faţă. Încerc o listare a acestora, pentru a vedea amploarea schimbărilor ce ne aşteaptă.

De unde plecăm

Iată, reluată dintr-un articol anterior, situaţia dramatică în care se află învăţământul românesc. Sigur că avem şi vârfuri, şi rezultate bune şi foarte bune la diferite concursuri. Dar la nivelul conducerii educaţiei importante sunt cifrele statistice, care se referă la situaţia şcolară a imensei majorităţi a elevilor.

  • România ester ruşinea Europei,  pe ultimul loc în Europa la testele PISA;
  • În World University Rankings QS, România este prezentă în Top 1000 doar  cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti, ambele ocupând un loc în categoria 801+;
  • 44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali;
  • 47% dintre absolvenţii de gimnaziu nu iau 5 la matematică la Evaluarea Naţională pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice;
  • Doar 50% dintre elevi, înscrişi în clasele terminale,  promovează examenele naţionale;
  • Un milion de elevi au făcut liceul degeaba, în ultimii 15 ani. N-au luat Bacalaureatul sau nu s-au înscris la acest examen;
  • Zeci de licee funcţionează în continuare cu zero promovare la Bacalaureat;
  • Avem 18-20% abandon şcolar, iar la trecerea de la clasa a VIII-a la liceu abandonul este de 27%;
  • Populaţia şcolară a scăzut în ultimii 15 ani cu 1,2 milioane elevi;
  • 200.000 de elevi sunt trecuţi în scripte şi cataloage, fără să vină la şcoală. Un abandon şcolar ascuns;
  • Doar 20% dintre elevi sunt la Şcoala Profesională, în timp ce în Germania sunt 70%;
  • Nu există suficiente trasee educaţionale, pentru ca şcoala să se plieze pe nevoile, cerinţele, aptitudinile elevilor. Şcoala se comportă ca un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate;
  • Nu există Orientare Şcolară şi Profesională de calitate, care să îndrume elevii pe traseele educaţionale potrivite cu personalitatea lor.
  • Nu avem un cadru legislativ limpede şi util educării şi formării profesionale a tinerilor.

Constrângeri şi provocări cărora trebuie să le găsim rezolvare

Aceste constrângeri derivă din:

  • Legea care prevede 20, 25, 30 ore la primar, gimnaziu, liceu;
  • Rezultatele catastrofale de la Testele PISA şi la examenele naţionale;
  • Absenţa forţei de muncă calificate din piaţa muncii, care ne obligă să aducem zeci de mii de muncitori calificaţi din alte ţări;
  • Schimbarea arhitecturii instituţionale şi curriculare din educaţie;
  • Instalarea unui nou sistem eficient de Orientare Şcolară şi Profesională;
  • Absenţa unui învăţământ profesional adecvat şi adaptat noilor realităţi.

Să ignorăm toate aceste constrângeri, şi să mergem mai departe inerţial, nu foloseşte societăţii noastre.

Legea care prevede 20, 25, 30 de ore/sapatamana la primar, gimnaziu, liceu. Această lege se aplică din anul şcolar următor şi presupune noi planuri cadru, cu rezolvare rapidă, pentru că în martie se fac încadrările cadrelor didactice pentru anul şcolar următor. Prorogarea acestei legi ar reprezenta un atentat la sănătatea fizică şi psihică a elevilor. Cum  actualul plan cadru prevede la clasa a VII-a 34-36 de ore, rezultă că noul plan cadru trebuie să opereze o reducere de 9 ore, lucru dificil de realizat, dar obligatoriu. O soluţie, pe care am propus-o în alte articole, constă în introducerea unor discipline „agregat”, ştiinţele vieţii, ştiinţele mediului, educaţie pentru societate. Cu atât mai mult cu cât trebuie să punem în operă predarea-învăţarea transdisciplinară şi aplicativ practică, pentru examenele naţionale de peste doi ani. Licitaţiile pentru manualele şcolare de anul viitor trebuie făcute pe noile planuri cadru, şi pe programele adaptate. Acest număr maxim de ore se referă doar la Trunchiul Comun (TC), obligatoriu pentru toţi elevii, şi care e menit să asigure cultura generală de supravieţuire socială. Curriculum la Dispoziţia Şcolii (CDŞ) este neobligatoriu, se adresează acelor elevi care-şi doresc dezvoltarea unor abilităţi şi talente personale: matematică, muzică, sport, dans, teatru, etc. Orele din CDŞ se fac cu  un număr redus de elevi (5-10), inclusiv pentru remediere, şi sunt plătite de stat la plata cu ora. La filierele  vocaţionale, tehnologice  şi profesionale, se lasă libertatea conducerilor şcolilor să decidă ce curriculum este util specificului unităţilor respective.

Termen pentru noile planuri cadru: 1 martie 2020.

Adaptarea programelor şcolare la noile planuri cadru. Nu este timp pentru o regândire a întreg curriculumului pentru anul şcolar viitor. Dar pe termen scurt se pot face modificări şi precizări  utile. Astfel, pentru a oferi grade de libertate profesorilor, putem preciza şi marca  în actualele programe şcolare  trei variante: minim-50%, mediu-75% şi de aprofundare-100%. Profesorul alege ce nivel consideră că se potriveşte colectivului de elevi cu care lucrează. Varianta minimă asigură promovarea examenelor naţionale, chiar dacă nu cu notă mare.

Întrucât actualele programe şcolare nu conţin dimensiunile aplicativ-practică şi transdisciplinară, se pot pregăti materiale auxiliare care să conţină exemplificări la teoria învăţată, aplicaţii cu caracter aplicativ-practic şi transdisciplinar, în conformitate cu spiritul Testelor PISA,  la majoritatea disciplinelor. Astfel, profesorii vor avea un mod unitar de a suplini absenţa din programele şcolare a acestor dimensiuni.

Termen de realizare: 1 martie 2020

Ghiduri adresate profesorilor, editurilor şi autorilor de manuale. Pentru că timpul este scurt, singura variantă de a informa personalul din învăţământ cu noile schimbări puse în operă, începând cu următorul an şcolar, îl reprezintă realizarea unor ghiduri de informare, în format online. Ele trebuie să explice  filosofia care a stat la baza adoptării noilor planuri cadru, a adaptării programelor şcolare la constrângerile şi provocările ce stau în faţa învăţământului. Discuţiile şi dezbaterile care vor urma după publicarea acestor ghiduri, trebuie monitorizate şi prezentate, tot online, pentru a conduce la clarificarea şi acordul majorităţii cadrelor didactice.

Grade de libertate acordate profesorilor

  • Pot alege varianta de curriculum între minim, mediu şi de aprofundare;
  • Folosesc orele de la CDŞ în scopul performanţei sau remedierii, cu condiţia aprobării Consiliului de Administraţie;
  • Pot aduce aplicaţii practice din viaţa de zi cu zi, dar în conformitate cu filosofia PISA, care dezvoltă capacitatea de gândire creativă a elevilor, spiritul inovativ, ingeniozitatea. Nu se cere memorarea formulelor la matematică şi fizică, pe foile cu teste sunt trecute şi formulele necesare;
  • Pot folosi 25% din timpul alocat disciplinei pentru activităţi adaptate colectivelor de elevi.

Termen de realizare: 1 aprilie 2020.

Concluzie

Situaţia este dificilă, mai ales în zona deciziilor care trebuie luate până la 1 martie 2020. Din păcate, nu există alternativă la constrângerile expuse mai sus. Nu ne putem juca cu soarta a milioane de copii şi tineri, atunci când avem pârghiile puterii politice şi administrative. Într-un viitor articol despre deciziile ce trebuie luate pe termen mediu şi lung.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite