Cum au ajuns Florin Cîţu şi Iulian Dumitrescu groparii PNL

„După mine, potopul” este o celebră expresie atribuită lui Jeanne-Antoinette Poisoon, cunoscută şi sub denumire de marchiza de Pompadour, preluată şi utilizată ulterior şi de regele Ludovic al XV-lea, aceasta având o dublă semnificaţie: fie „dacă eu nu voi mai conduce ţara ca rege, atunci va veni haosul”, fie „dacă eu nu voi mai fi rege, ţara se va prăbuşi, dar nu îmi pasă”.

O expresie care descrie perfect toate mişcările politice pe care preşedintele PNL, Florin Cîţu, le-a iniţiat după ce acesta a pierdut într-un mod extrem de ruşinos, după numai două luni de la instalarea sa în fruntea partidului, funcţia de prim-ministru al României.

Aliat de conjunctură cu Iulian Dumitrescu, un fel de Richelieu de Prahova, în fapt doar un personaj extrem de sulfuros, care şi-a croit drum până la vârful partidului utilizând puterea banilor, profitând de slăbiciunile liderilor şi speculând conjuncturile politice create în ultima vreme în partid, noul „dream team” al PNL se pregăteşte să conducă partidul pe ultimul drum, destinaţia finală fiind cimitirul partidelor politice, acolo unde se odihneşte deja celebrul PNŢ-CD.

Iar una dintre cele mai dure lovituri aplicate PNL de către tandemul Cîţu-Dumitrescu, menită să slăbească şi să vulnerabilizeze forţa electorală a partidului în perspectiva anului 2024, l-a marcat momentul negocierilor purtate cu PSD pentru împărţirea prefecţilor în teritoriu. Cedarea către partidul lui Marcel Ciolacu a posturilor de prefect în judeţele pe care liberalii au reuşit, cu mari dificultăţi, să le scoată la ultimele alegeri de sub dominaţia pesedistă a aruncat în aer coeziunea, şi aşa destul de fragilă, din interiorul PNL.

În acest context, judeţele în care la alegerile locale din septembrie 2020 liberalii au reuşit imposibilul, obţinând fie primăria reşedinţă de judeţ, fie preşedintele Consiliului Judeţean sau ambele funcţii, reuşind astfel să penetreze fiefuri consacrate ca fiind PSD-iste, precum Giurgiu (primărie+CJ), Iaşi (primărie+CJ), Ialomiţa (primăria Slobozia), Vrancea (preşedintele de CJ), Tulcea (primăria Tulcea) sau Vâlcea (48 din cele 88 de primării), vor reintra din nou sub influenţă roşie, graţie strategiilor puse la cale de noii jupâni din Modrogan.

Conform distribuţiei mandatelor de prefect, din cele 18 judeţe unde PNL a obţinut dreptul de a numi prefectul, liberalii se vor putea „ajuta” de această funcţie doar în 13 dintre ele în perspectiva viitoarelor alegeri, în judeţele precum Alba, Sibiu sau Cluj funcţia de prefect fiind un „trofeu” perfect inutil din punct de vedere electoral.

Astfel că, marea împărţeală realizată de Florin Cîţu şi Iulian Dumitrescu pe lângă faptul că a generat numeroase frustări în partid, nemulţumiri care vor agita apele şi vor accentua erodarea liberalilor în sondajele de opinie, va consfinţi şi reîntoarcerea PNL la „doctrina Dinu Patriciu”. O viziune simplă, dar cu multe beneficii pentru păpuşarii care manevrează partidul. Şi care presupune revenirea PNL la statutul de partid balama care, cu cele 10-15% procente pe care le mai poate obţine, să devină un element indispensabil pentru orice potenţială guvernare.

În timp ce PSD se pregăteşte intens pentru câştigarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din anul 2024 şi marchează puncte importante prin instalarea propriilor prefecţi în judeţele slăbite din punct de vedere electoral, prefecţi care, graţie minţilor luminate de la USR sunt numiţi politic şi primesc directive direct de la partid, PNL se pregăteşte să îşi reia locul de partid balama aflat în trena celor de la PSD sau AUR. Iar în acest sens, tandemul format din Florin Cîţu şi Iulian Dumitrescu sapă de zor să îngroape procentele PNL cât mai adânc. Şi cum mortul nu se mai întoarce niciodată de la groapă, singura şansă a liberalilor de a mai rămâne în continuare un partid relevant pe scena politică este congresul extraordinar. Care să aducă în fruntea PNL lideri liberali adevăraţi.