Cum sunt discriminate partidele mici în competiţiile electorale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Chiar dacă legislaţia a permis, din 2015,  înregistrarea unui partid politic, la tribunal,  numai cu trei membri, de aici şi până la momentul în care un partid mic sau un partid nou ar ajunge să participe şi, mai ales, să conteze într-o competiţie electorală, este o cale foarte lungă.

Partidele parlamentare, aşa numitele partide ”mari” beneficiază, în primul rând de subvenţia de la stat, dar şi de alte facilităţi, cum ar fi donaţiile de la persoanele fizice, reportarea pentru anul următor a sumelor necheltuite în anul în curs. Nu mai vorbim de numeroasele drepturi pe care le au, de la timpul de antenă mult mai mare la posturile naţionale de radio şi de televiziune, la posibilitatea de a supraveghea procesul electoral.

Legea nr. 334/2006 din 17 iulie 2006  prevede la art 6 alin.2  că ”donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv”.

În vara anului 2020, Autoritatea Electorală Permanentă a propus introducerea unei prevederi suplimentare  aceea că ”Valoarea maximă a donaţiilor prevăzută de alin. (2) nu cuprinde donaţiile pentru campaniile electorale.”

Un articol nou, articolul 25 alin. 2 a fost propus pentru ca partidele să poată sponsoriza ”pe durata stării de urgenţă, alertă sau asediu, persoane juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară în România sau urmează să desfăşoare o activitate în domeniul umanitar, al protecţiei drepturilor omului, medico-sanitar şi/sau de asistenţă şi servicii sociale, precum şi instituţii si autorităţi publiceAceste sponsorizări pot fi făcute inclusiv din subvenţia primită de la stat”.

Evident că partidele mari pot să se implice în astfel de acţiuni, aruncând în joc sume importante, din vistieria lor, primite ca donaţii sau din subvenţia de la stat iar în campania electorală, să primească donaţii fără limită, pentru a fi folosite pentru campania propriu-zisă.

Practic,  partidul face donaţii care i se întoc prin voturi, adică este ”o cumpărare legală” de voturi. De exemplu, un partid cumpără o ambulanţă pentru un sat care are nevoie, iar în acel sat, primarul este de la alt partid. Este de ajuns ca în campanie, partidul care a cumpărat ambulanţa să-l atace pe primar şi voturile să meargă către candidatul partidului care a făcut donaţia. În condiţiile învăţământului on-line, achiziţia de tablete şi abonamente de internet a fost o opţiune folosită.

Nu trebuie uitat că acel partid care primeşte donaţii de la oameni de afaceri se angajează politic faţă de acei oameni de afaceri să le ofere contracte, să le ofere acces la bani publici, la aprobarea proiectelor europene. Cum nimeni nu alege un partid fără şanse de a avea un scor onorabil la alegeri, este clar că tot partidele mari au ”priză” la donaţii, care sunt un fel de ”mită mascată”.

Să nu uităm că partidele parlamentare au primit în 2019 bani mai mulţi,  subvenţia totală de la stat fiind de  252,4 milioane lei: PSD a primit 143,7 milioane lei, PNL a primit  65,8 milioane lei, USR a primit 19,3 milioane lei, ALDE  a primit 14,3 milioane lei, PMP a primit  9,3 milioane lei.

În 2020, excedentul partidelor a fost de 105 milioane lei, din care PSD a avut 53.315.961 lei şi PNL a avut 36.911.102 lei, adică peste 75 % din suma totală, bani care au putut fi aruncaţi în 2020 în acţiunile politice.

Procentul de 25% din cuantumul subvenţiei de la stat –cota pentru alegerile locale era condiţionat până în 2020 de obţinerea unui număr cel puţin egal cu 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier din cadrul municipiului Bucureşti. Din 2020,  trecerea pragului electoral în judeţul respectiv sau municipiul Bucureşti va fi singura condiţie pentru ca partidele satelit- formaţiunile aflate în siajul marilor partide să obţină aceşti bani, fiindcă în unele judeţe, aceste partide satelit pot obţine scorul de 5% prin bunăvoinţa partidelor mari în siajul cărora se află.

În 2020, mai este de luat în seamă şi un alt aspect. Deşi în ianuarie 2020, subvenţia de la stat a fost redusă cu 30 %, partidele parlamentare îşi vor primi  subvenţia în funcţie de numărul de parlamentari şi nu în funcţie de numărul de voturi, ceea ce a determinat partidele să dea startul la transferurile de parlamentari de la un partid la altul, pentru a-şi creşte cota primită. Ba chiar sunt partide care nu au avut parlamentari, ca urmare a neîndeplinirii pragului electoral în urma unor alegeri, dar care, dacă  primesc parlamentari de la alte partide, au dreptul să primească subvenţie de la stat.

În plus, partidele pot aloca până la 60 % din bani pentru campaniile în radio, televiziune, presă scrisă (până în trecut era cota de 40 %), iar pentru on-line, se pot cheltui 45 % din bani, nu 30 % cât era până acum.

Abonaţii la telefonia mobilă pot dona până la 2 salarii minime brute pe economie prin SMS de la acelaşi număr de telefon, iar partidele pot avea până la 10% din veniturile obţinute în acel an, din donaţii făcute prin SMS.

În plus, bannerele folosite pot fi de dimensiuni uriaşe în perioada de precampanie electorală, ceea ce face ca partidele cu influenţă să îşi facă publicitatea necesară până în campania electorală oficială, când nu au voie decât la afişe mici de pe panourile publice.

Un partid politic este radiat din Registrul Partidelor Politice dacă la 2 runde de alegeri consecutive nu depune liste complete de candidaţi în cel puţin o circumscripţie. Strângerea semnăturilor este şi ea o provocare substanţială, mai ales în condiţiile actualei pandemii.

Multe partide au ales să activeze ”on-line”, dar astfel, în afara opticii lor rămân vârstnicii, o categorie  de alegători care merg de regulă la vot, dar nu folosesc actuala tehnologie.

Mai sunt şi alte probleme ale partidelor mici. Partidele care controlează primăriile au grijă ca autorităţile să pună la dispoziţia partidelor mici sedii insalubre, cu o chirie destul de mare, în zone depărtate de atenţia publicului, în timp ce ”zonele cu vad”, adică zonele cu vizibilitate sunt acordate partidelor aflate în siajul marilor partide.

Aşadar, deşi, Constituţia României garantează dreptul de a alege şi a fi ales, al cetăţenilor români, legislaţia electorală şi a partidelor politice din România favorizează clar marile partide, oferindu-le monopolul gestionării chestiunilor publice şi controlul asupra instituţiilor statului  şi după alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite