Cum a implementat Ministerul Justiţiei proiectul privind reforma sistemului judiciar. Ce deficienţe a găsit Curtea de Conturi

Foto: Agerpres

Curtea de Conturi recomandă pregătirea mai riguroasă a proiectelor cu finanţare externă, după ce a constat deficienţe în urma unui audit privind utilizarea fondurilor în Proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar.

“Proiectele viitoare propuse la finanţare externă se vor pregăti mai riguros, în special
sub aspectul capacităţii de implementare, a pregătirii şi menţinerii resurselor umane
capabile şi responsabile cu implementarea, pentru a evita necesitatea contractării unor
servicii (spre exemplu servicii de audit tehnic), astfel încât să se asigure utilizarea cu
economicitate a fondurilor externe”, este recomandarea instituţiei.

Este vorba despre un proiect elaborat 2006, în perioada de preaderare la UE, extins pe o perioadă de 11 ani, finanţat cu 142 milioane de euro, din care 110 milioane de euro au provenit dintr-un împrumut acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), iar 32 milioane euro din contribuţia naţională. Scopul acestuia a fost

sporirea eficienţei instanţelor şi îmbunătăţirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei actului de justiţie.

Termenul de finalizare era anul 2010, însă a fost prelungit până în 2017. Auditul Curţii de Conturi a avut loc în intervalul 2019-2020 şi a vizat perioada de desfăşurare menţionată

Proiectul a vizat patru obiective: consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare, reabilitarea infrastructurii instanţelor şi sprijinirea gestiunii informaţiilor la instanţe.

Inspectorii au constatat ca ultimele două nu au fost realizate în totalitate.

În ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii instanţelor, documentul menţionează că 3 dintre cele 19 obiective planificate nu au fost reabilitate, printre cauze fiind nerespectarea termenelor, întârzierile înregistrate la încheierea contractelor de lucrări civile, dar şi la recepţiile la terminarea lucrărilor.

“Pregătirea Proiectului a fost deficitară în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii şi a generat întârzieri în implementare, termenele negociate iniţial fiind nerealiste şi nerealizabile”, transmite Curtea de Conturi.

Inspectorii critică şi realizarea sistemului integrat de management al resurselor, care, în momentul controlului, nu era operaţional.

  „Auditul menţionează că, fiind vorba de o reformă a sistemului de justiţie începută în scopul îndeplinirii condiţiilor pentru  aderarea României la UE, se poate spune că eforturile financiare şi umane au condus la o evoluţie pozitivă în acest domeniu, împrumutul BIRD contribuind la finanţarea reformei în sistemul de justiţie. Pe de altă parte, problemele de economicitate, eficienţă şi capacitate instituţională în implementarea proiectului, evidenţiate în urma misiunii de audit, nu pot fi neglijate”, transmite Curtea de Conturi.