Cum l-a îngropat Kovesi pe Dacian Cioloş

Anunţul sec făcut de fosta şefă a DNA săptămâna trecută, într-un interviu pentru Europa Liberă, în privinţa unei posibile candidaturi la alegerile prezidenţiale programate să se desfăşoare la finalul anului 2024 a închis, cel puţin în acest moment, toate specualţiile care s-au ţesut, precum şi toate jocurile politice care s-au construit în jurul numelui Laurei Codruţa Kovesi.

„Nu, nu doresc să candidez la preşedinţia României. Poate, ca să fiu mai clară, răspunsul meu este «Nu», «No», «Nein», «Nie» şi, dacă mai practic puţin cu colegii din EPPO, o să pot să răspund „Nu” în cele 17 limbi oficiale în care se discută în EPPO” – şefa Parchetului European precizând, de asemenea, că nu ia în calcul o eventuală carieră politică nici după încheierea mandatului pe care îl are în prezent.

Dacă Klaus Iohannis şi mulţi alţi lideri politici au răsuflat, probabil, destul de uşuraţi la aflarea acestei veşti, iar analiştii şi sociologii vor găsi destul de rapid alte nume de potenţiali candidaţi în jurul cărora să elaboreze tot felul de scenarii care să ţină prima pagină a ştirilor, singurul personaj care a fost avariat destul de grav, din punct de vedere politic şi electoral, de acest anunţ este chiar fostul preşedinte al USR, Dacian Cioloş.

Plecarea intempestivă a acestuia din fruntea USR, la nici patru luni după ce a fost ales drept liderul acestei formaţiuni, fără prea multe explicaţii şi fără să aibă o strategie clară şi coerentă de comunicare (a se vedea amânările şi tergiversările în privinţa lansării noului său proiect, de exemplu) au contribuit din plin la consolidarea imaginii lui Dacian Cioloş de personaj politic incapabil să constuiască o echipă, să se impună şi să îşi asume responsabilitatea de a fi  liderul unui partid de opoziţie sau să se adapteze la regulile care domină scena politică din România.

Mai mult, nici pentru simpatizanţii USR, dar nici pentru publicul larg nu a fost foarte clar ce urmăreşte Dacian Cioloş cu noul său proiect politic. Care este publicul căruia i se adresează acest proiect, care sunt obiectivele politice pe care le vizează pe tremen scurt, având în vedere că opoziţia este, oricum, destul de slabă în raport cu puterea şi nu era nevoie de noi fragmentări, sau obiectivele pe termen lung. Şi, mai ales, Dacian Cioloş nu a reuşit să explice care este diferenţa dintre noul proiect şi partidul USR. 

Pentru a contracara toată această imagine negativă, care decurge exclusiv din acţiuniile şi ezitările sale în plan politic, Dacian Cioloş a apelat la un truc. Şi anume, construirea unei adevărate legende pe baza zvonurilor de presă. Legendă care explica în detaliu cum fostul premier al României şi-a dat demisia din fruntea USR pentru a construi un nou partid al cărui unic obiectiv va fi  susţinerea candidaturii Laurei Codruţa Kovesi la alegerile prezidenţiale din anul 2024.

Propulsarea Laurei Codruţa Kovesi, cu ajutorul zvonurilor de presă, drept liderul informal al acestui nou proiect politic a avut rolul de a transforma REPER într-un adevărat magnet pentru toţi membrii şi liderii USR dezamăgiţi de ieşirea/excluderea partidului de la guvernare, precum şi pentru toţi cei care erau nemulţumiţi de prestaţia vechilor USR-işti grupaţi în jurul lui Cătălin Drulă şi Dan Barna. Mai mult, vehicularea unui nume greu de candidat la prezidenţiale, precum cel al fostei şefe a DNA, putea să atragă spre REPER şi procente semnificative din rândul electoratului nehotărât. 

Anunţul făcut de Laura Codruţa Kovesi a spulberat toate speculaţiile şi a aruncat în neant partidul lui Dacian Cioloş. În lipsa imaginii fostei şefe a DNA, Cioloş nu are mare lucru de oferit electoratului. Rămâne de văzut dacă fostul premier va reuşi să mai găsească calea întoarcerii la lumină sau proiectul său va fi îngropat definitiv. Iar toţi cei care au riscat să îl urmeze în această nouă aventură politică vor reveni din nou în USR. Partid care, între timp, şi-a ales, în persoana lui Cătălin Drulă, un lider cu o putere de tracţiune mult peste capacitatea lui Dacian Cioloş.