Cum poate PSD să dărâme Guvernul Cioloş înainte de alegeri

Liviu Dragnea s-a grăbit să ameninţe Guvernul Cioloş cu moţiunea de cenzură, fără a lua în calcul că PSD nu se mai bazează pe o mjoritate parlamentară. Dragnea şi Tăriceanu ar putea trânti Guvernul doar dacă s-ar alia cu Traian Băsescu.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea şi liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu se vor întâlni, mâine, pentru a analiza oportunitatea depunerii unei moţiuni de cenzură, ca urmare a scandalului pe tema impozitului pentru veterani. „Luni voi avea o întâlnire cu domnul Tăriceanu. Luăm în calcul serios pentru că ceea ce au făcut acum arată, dincolo de dispreţ, şi faptul că nu au niciun fel de respect faţă de lege“, a arătat Liviu Dragnea, la o şedinţă cu toţi liderii PSD din ţară.

Dragnea a omis, însă, să spună că PSD nu mai deţine majoritatea în Parlament, după ce UNPR s-a lăsat înghiţit de PMP. PSD şi ALDE nu au suficiente voturi pentru a reuşi să scoată Guvernul Cioloş din Palatul Victoria. În această situaţie, Dragnea şi Tăriceanu ar trebui să negocieze cu celelalte partide parlamentare, cu excepţia PNL, care susţine Guvernul Cioloş. Variantele care le rămân social-democraţilor sunt UDMR şi PMP. Însă PSD nu reuşeşte să formeze o majoritate parlamentară nici dacă demersului său şi al ALDE s-ar alătura UDMR. Actualul Parlament este format din 356 de deputaţi şi 157 de senatori, iar majoritatea este asigurată de cel puţin 257 de voturi. PSD deţine 194 de aleşi, la care se adaugă cei 37 ai ALDE şi alţi 23 de parlamentari UDMR. Cele trei partide strâng, împreună, 254 de parlamentari, cu trei mai puţini decât majoritatea necesară.

Aritmetica parlamentară arată că PSD nu poate “executa” Guvernul Cioloş în Parlament fără ajutorul lui Traian Băsescu, preşedintele PMP. O moţiune de cenzură are 100% şanse să treacă doar dacă cei 42 de parlamentari PMP ar vota alături de PSD şi ALDE. O astfel de ipoteză ar însemna o alianţă pre-electorală între adversarii politici de până acum, Dragnea, Tăriceanu şi Băsescu.

„Alianţa este posibilă“

Analistul politic Radu Magdin spune că o colaborare între Băsescu,  Dragnea şi Tăriceanu nu ar bulversa electoratele celor trei în prag de alegeri parlamentare, dacă motivul colaborării ar fi unul solid şi foarte bine explicat. „Alianţa respectivă este posibilă, dar mai mult ca putere de simbol şi ca proiecţie de putere. În termeni concreţi, rezultatul nu e deosebit: oricum avem alegeri parlamentare la finalul lui noiembrie. Ceea ce contează însă, probabil, din perspectiva iniţiatorilor unei moţiuni este poziţionarea ca alternativă la un guvern care îşi mai păstrează popularitate doar pe Facebook. Atâta timp cât se găseşte o cauză comună, alianţa este vandabilă pentru electoratele celor 3 partide“, arată Magdin.

Cu toate astea, PMP nu ia în serios intenţia lui Liviu Dragnea de a depune moţiune de cenzură. Preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac, nu exclude o alianţă cu PSD pentru trântitrea Guvernului Cioloş, dar nu are încredere în cuvintele de intenţie ale lui Dragnea, despre care spune că face doar un joc de imagine. „Vom lua o decizie înţeleaptă în momentul în care vom vedea că se concretizează ceva. Deocamdată, avem o declaraţie politicianistă. Poate fi luată în seamă când se vor face gesturi concrete“, a spus Tomac, pentru news.ro.

Doar gura-i de Dragnea

Liviu Dragnea ţine vie, de câteva luni, tema depunerii unei moţiuni de cenzură, deşi nu a avut niciun gând să dărâme Guvernul Cioloş. Aceasta ar fi a cincea ameninţare cu moţiunea de cenzură care nu se va concretiza, dar care este folosită ca temă de campanie sau ca mesaj pentru activul de partid.

Prima dată când liderul PSD a vorbit de depunerea unei moţiuni de cenzură a fost în februarie, când a sărit în apărarea Antenei 3 în detrimentul ANAF. Dragnea a spus atunci că dacă acţiunea ANAF va merge până la capăt, iar cele cinci televiziuni ale trustului Intact vor fi evacuate, atunci Guvernul „nu mai poate rămâne în funcţie“ şi PSD va acţiona în consecinţă. Antenele au fost evacuate din sediu, însă PSD nu a depus nicio moţiune de cenzură.

PSD a readus în spaţiul public tema moţiunii de cenzură în momentul în care Guvernul Cioloş a schimbat prima serie de prefecţi. Atunci, social-democraţii au arătat că PSD va acţiona în Parlament împotriva Guvernului dacă va continua să schimbe prefecţii numiţi de Guvernul Ponta. Executivul nu numai că a continuat, dar i-a înlocuit pe aproape toţi oamenii numiţi de PSD până la alegerile locale. Social-democraţii nu au depus atunci nicio moţiune de cenzură în Parlament.

 Trântirea Guvernului era o dorinţă a baronilor PSD, pe care Dragnea i-a dus cu vorba pe toată durata campaniei electorale, promiţându-le că oportunitatea depunerii unei moţiuni de cenzură se va analiza după alegeri. De ochii liderilor din teritoriu, Dragnea a simulat consultări cu ceilalţi parteneri, în urma cărora a decis să nu depună moţiune de cenzură. Ultima dată, Liviu Dragnea a anunţat că social-democraţii vor convoca Parlamentul de urgenţă pentru a depune moţiune de cenzură, în cazul în care Guvernul Cioloş ar intenţiona să vândă una dintre companiile strategice de stat, cu toate că nimeni din Guvern nu a vorbit de aşa ceva.

Miniştrii tehnocraţi au ieşit la luptă împotriva PSD

După luni întregi în care a avut o atitudine defensivă faţă de valurile de acuze venite dinspre PSD, Guvernul Cioloş a schimbat tactica: a ieşit la atac. Nu întreg Guvernul Ciololş, ci doar miniştrii care nu sunt în niciun fel conectaţi la butoanele partidelor. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, i-a transmis fostului premier Victor Ponta că îl dă în judecată pentru calomnie pentru că a numit-o „stalinistă“ şi i-a sugerat să-şi caute un avocat „neintrat pe uşa din dos a Baroului“, făcând aluzie la teza sa de doctorat dovedită plagiată. Seria răfuielilor pe Facebook a fost continuată de ministurl Energiei, Victor Grigorescu, care i-a acuzat pe liderii PNL ;I PSD din Gorj că au făcut „afaceri colosale“ cu Complexul Energetic Oltenia (CEO) şi au contribuit la situaţia dificilă de stat şi a angajaţilor.

Un alt ministru tăcut, Achim Irimescu, de la Agricultură, a început să vorbească, după ce predecesorul său, Daniel Constantin, prieten cu Victor Ponta, l-a acuzat că i-a lăsat pe fermieri fără bani europeni. Dintre toţi miniştrii Guvernului Cioloş, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, are un statut special: este atacat constant de tandemul Ponta-Ghiţă. Oficial, cei doi îl critică pe Ghinea pentru slaba absorbţie a fondurilor europene. Însă, adevăratul motiv este altul: Ghinea a făcut public un document care arată că firmele controlate de Ghiţă au avut contracte cu statul în timpul guvernării Ponta în valoare de 607 milioane lei.