Politică

articolul anterior articolul urmator

Cum repornim motoarele României: de la dezvoltarea comunităţilor locale la reformele în domenii-cheie

4
30 Apr 2020 17:59:24
Gheorghe Falcă
Gheorghe Falcă, europarlamentar PNL. FOTO Sever Gheorghe
Gheorghe Falcă, europarlamentar PNL. FOTO Sever Gheorghe

România, la fel ca toate statele europene, trebuie să facă schimbări profunde pentru a depăşi cu bine viitoarea criză economică. Regândirea unor domenii-cheie e binevenită în acest moment în care partidele trebuie să lase deoparte câştigul electoral şi să urmărească binele comun.

Schimbările din prezent ne arată că toate ţările se întorc la un start comun. Adică fiecare dintre acestea trebuie să-şi readapteze legislaţia la noile provocări, la cererile populaţiei lor şi să regândească priorităţile pentru buna funcţionare a statului.

Sunt căutate instrumente pentru combaterea crizei care este tot mai aproape şi e încercat obţinerea consensului între toate statele, într-o Europă care ne arată că sunt mai multe şcoli de gândire privind redresarea economică. Preşedintele Comisiei Europene a vorbit chiar de un Plan Marshall pentru Europa, ceea ce ar ajuta şi ţara noastră. Însă un stat nu trebuie să fie dependent doar de un ajutor „venit de sus”. Pe lângă aceste resurse, România trebuie să-şi pună în valoare resursele sala interne, pentru că statul are puterea de a se readapta şi a promova ramurile economice de producţie atât de cerute în aceste timpuri. De asemenea, prezentul poate fi un moment important în pactul între stat şi mediul privat. Mediul privat a arătat în timpul pandemiei că prin resursele sale îi poate ajuta foarte mult pe cetăţenii. Trebuie depăşit clivajul bugetari versus mediul privat, clivaj alimentat atât timp de guvernările dezastruoase ale României. E timpul pentru acţiune comună, coerentă şi cu obiective benefice pentru toate părţile. Aceste obiective reformiste ar fi, în viziunea mea, următoarele:

Focus pe comunitate

Decidenţii români trebuie să gândească o strategie coerentă de dezvoltare a comunităţilor, iar acest lucru va avea loc în contextul în care  Uniunea Europeană a decis să facă un buget multianual care să susţină dezvoltarea economică la nivel de regiuni. Aşadar, fondurile ar urma să vină aproape de comunitate, pentru dezvoltarea acesteia, fără a fi nevoie de proceduri dificile în care un Guvern central decide ce e bine şi ce e rău pentru un judeţ sau un grup de oraş.

De aceea, reforma administrativă şi decizia trebuie dusă la autoritatea cea mai apropiată de comunitate. Devine un punct esenţial  în ceea ce priveşte dezvoltarea noastră ca ţară. Aşadar, decidenţii trebuie să vină cu un plan de reformă a structurii statului şi cu un plan de dezvoltare economic. Mecanismele instituţionale gândite trebuie să arate că există un proces rapid de luare a deciziilor şi o capacitate de intervenţie promptă, lucruri necesare nu atât vremuri de pandemie sau de orice alt fel de criză, ci şi în viaţa de zi cu zi. Mecanismele birocratice lente nu au ce să caute într-un stat modern. Trebuie adaptare la nou şi la situaţii neprevăzute. Să nu mai existe autorităţi luate prin surprindere de prima ninsoare din iarnă sau de gripele sezoniere.

Deşteptarea aparatului bugetar

Să nu uităm de profesionalizarea celor din administraţia centrală şi locală. După opt ani de guvernare social-democrată o parte esenţială a fost greaua moştenire a resurselor umane. Discursul clasic este despre greaua moştenire din finanţe, economie, cea a deciziilor proaste. Dar ce ne facem cu resursa umană nepregătită. Care sunt soluţiile care se întrevăd: i) înlocuirea ei în procent covârşitor; ii) încercarea pregătirii funcţionarilor publici la un nivel cel puţin decent; iii) reforma treptată a aparatului bugetar. Din capul locului nu poţi să înlocuieşti toţi funcţionarii publici pentru că s-ar ajunge la un blocaj instituţional, iar tot procesul ar putea fi prezentat drept o vânătoare de vrăjitoare, deşi intenţiile sunt bune. De asemenea, a doua variantă e să începi calificarea la locul de muncă a celor care până de curând poate nici nu ştiau de ce se află acolo, cu excepţia faptului că au mers în acea instituţie pentru a lua un salariu sau pentru că a fost plasat de partid pentru a asigura supravegherea politică a instituţiei. Pandemia de coronavirus ne-a arătat mai multe exemple decât am fi vrut de funcţionari publici sau şefi de instituţii incapabili să-şi facă meseria şi care nu aveau nicio legătură cu poziţiile ocupate. Aşa ceva nu mai trebuie să se repete.

Prin urmare, ajungem la varianta a treia: o reforma bine gândită aparatului bugetar. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă în primul rând pregătirea de la zero a unui corp de funcţionari tineri. În paralel, pe funcţiile de decizie trebuie puse persoane profesioniste, iar cealaltă parte a personalului trebuie testată, pentru a se analiza cât de bine se încadrează acolo unde e. La evaluarea funcţionarilor e important să nu fie partizanate politice. Politica are ce căuta doar acolo unde sunt nişte poziţii executive care depind clar şi direct de coaliţia sau partidele aflate la guvernare, iar punerea pe acestea se face prin numire politică. Atât! Totul să fie transparent şi asumat. 

Însănătoşirea sănătăţii

O reformă bine gândită ar trebui să aibă loc şi în sănătate. Însă înainte e necesară o evaluare corectă, ca să vedem ce avem şi ce putem face noi într-o perioadă scurtă. Apoi, să înceapă modernizarea spitalelor, dar şi crearea unor mecanisme care să genereze răspuns rapid în timp de criză, precum şi atragerea de noi cadre medicale. Prea mulţi medici tineri sau personal medical auxiliar pleacă - şi nu e în regulă. Rămânem fără resurse umane valoroase, iar pandemia ne-a arătat că medicii sunt luptătorii de bază într-un asemenea „război”.

Restartul investiţiilor în infrastructură

Poate că în ultimele două luni nu s-a mai vorbit aşa de mult, dar să nu uităm de infrastructura din transport. În procesul de revenire economică, vom afla, din nou, că reţeaua de drumuri, oricare ar fi aceea, are un cuvânt greu de spus în rămânerea sau venirea de noi investitori. Şi nu doar a investitorilor străini. Contează şi pentru cetăţeanul simplu, care e dispus să plătească o taxă de drum, dar să vadă că drumul său dintr-un colţ în altul al ţării e mult diminuat şi sigur. Un argument important pentru investiţiile în infrastructură este acela că ele ar reporni economia.

Toate aceste idei ar trebui să fie puse într-un program sau pact semnat între toate partidele parlamentare. Dar ideile să nu fie uitate a doua zi după încheierea pactului, ci fiecare partid să-şi pună în cap să contribuie cât mai mult şi util pentru punerea în aplicare a programului. Competiţia adevărată şi finală să fie cea pentru dezvoltare şi atingerea obiectivelor, nu pentru proiecte populiste. Ideile populiste au viaţă scurtă, în timp ce deciziile luate cu cap şi care aduc plus valoare societăţii dăinuie chiar mai mult decât ar crede unii. Prin urmare, hai să punem din nou România în mişcare. Prin noi înşine, după cum spune o veche şi deşteaptă vorbă liberală.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

leuldinpanjshir99
30.04.2020, 18:13:38

Va fi putina gargara la inceput. Dupa, revenim la ale noastre .....

+1 (1 vot)
Edmond Wolf
30.04.2020, 19:22:01

Începem de la Arad că după Suceava, cam pe acolo e dezastrul ăl mai mare în sănătate. Focus pe comunitate. Pe care din ele?

+1 (1 vot)
Lupulalbastru
30.04.2020, 19:44:07

Iar îl dați pe ciochistul ăsta?

+1 (1 vot)
Tomescu Tom
7.05.2020, 22:33:06

Mai bine reluați lupta împotriva corupției generalizate ... dacă vreți să existe cu adevărat reforme . Înăspriți legile ce îi pedepsesc pe corupți ... Renunțați la super imunitatea parlamentară ... că doar nu aveți de ce să vă temeți de justiție ..

Modifică Setările