Politică

articolul anterior articolul urmator

Cum resetăm România?

44
6 Nov 2015 17:14:03
Horia Blidaru
Preşedintele şi protestatarii
trebuie să colaboreze pentru a transforma tensiunea din societate în energia
necesară unei schimbări în profunzime, care să ducă la instituirea meritocraţiei oneste în locul putreziciunii
clientelar-mafiote
Preşedintele şi protestatarii trebuie să colaboreze pentru a transforma tensiunea din societate în energia necesară unei schimbări în profunzime, care să ducă la instituirea meritocraţiei oneste în locul putreziciunii clientelar-mafiote

În criza actuală, preşedintele Iohannis are cel mai puternic aliat: latura activă civic a societăţii. De aceea, formarea guvernului de tehnocraţi trebuie dublată de presiunea intensă a preşedintelui şi străzii pentru transpunerea revendicărilor în realitate. Posibili paşi: decalarea alegerilor, demisia liderilor de partide, pentru a forţa deschiderea lor faţă de cetăţeni, iniţierea revizuirii Constituţiei, eliminarea clientelei politice.


Tragedia de la „Colectiv” a zguduit inerţia românească, revelând amploarea cangrenei în trupul societăţii. Durerea s-a transformat în mânie, iar revolta întredeschide, în sfârşit, un firav orizont al speranţei. Românii au suferit, în toţi aceşti ani ai chinului căutărilor postcomuniste, mai ales din lipsa dreptului de a visa la o viaţă decentă, într-o societate normală, în propria ţară. Politicienii ultimilor 26 de ani de asta se fac vinovaţi în primul rând. Acesta e oxigenul pe care l-au furat românilor: speranţa.

Ridicarea tinerei generaţii, în aceste zile, este, probabil, una din ultimele zvâcniri de vitalitate ale unei societăţi epuizate de batjocura politicianistă, de incompetenţa instituţională, de privarea sistematică de şanse.

Este esenţial ca protestele să producă o schimbare de substanţă.

Ruptura este cuvântul de ordine al mişcării de stradă. Ruptura de un sistem în care incompetenţa şi corupţia ucid oameni, ruptura de guvernarea în dispreţul cetăţeanului, ruptura de aroganţa politicienilor faţă de cei în slujba cărora ar fi trebuit să fie, ruptura de dezmăţul din bani publici, ruptura de primitivismul lichelelor analfabete, care s-au crezut Dumnezei, deşi n-aveau decât saci furaţi în căruţa efemeră.

Ciocoii tranziţiei sunt chemaţi, acum, să dea socoteală pentru fiecare şansă furată compatrioţilor siliţi să caute normalitatea oriunde, numai în propria ţară nu. Primul pas este eliminarea lor din viaţa politică şi publică. Este un imperativ al străzii şi o condiţie a despărţirii de stadiul primitiv al unei societăţi împărţite în şmecheri şi fraieri.

Radicalismul revendicărilor trebuie transpus în practică. Există un singur actor instituţional al schimbării: preşedintele Iohannis. E singurul reprezentant politic acceptat de demonstranţi, mai mult – e singurul lider creditat cu încrederea că ar putea scoate ţara din fundătură. În criza actuală, extrem de dificilă, preşedintele are cel mai puternic aliat: latura activă civic a societăţii.

Cred că procesul de formare a guvernului de tehnocraţi trebuie dublată de aceeaşi intensă şi dublă presiune, din partea şefului statului şi a străzii, asupra partidelor şi parlamentului, în vederea modificării cadrului legal, astfel încât alegerile parlamentare să fie decalate.

Se impune, de asemenea, o nouă reducere a numărului de parlamentari - solicitare majoră a societăţii civile - posibilă prin modificarea normei de reprezentare pentru mandatele de senator şi deputat. Chiar dacă măsura nu mai poate fi aplicată decât din 2020. Legea alegerilor parlamentare, adoptată în vară, înseamnă doar o revenire la sistemul electoral aplicat până în 2008. Viitorul parlament urmează să aibă 466 de membri, faţă de 588 în prezent. Mult, însă, peste cifra de 300 votată la referendumul din 2009.

În limitele legale şi instituţionale actuale, clasa politică, înainte de a închide uşa în urma sa, trebuie şi poate fi forţată să acţioneze pentru transpunerea în practică a solicitărilor românilor. Altfel, oricărui om lucid îi devine clar reversul: situaţia poate degenera, pentru că s-a ajuns într-un punct din care nu mai există cale de întoarcere. Mai ales după anul irosit din 16 noiembrie 2014 încoace, în care s-a tot declarat papagaliceşte că mesajul votului a fost înţeles.

Într-un context intern tensionat şi regional ostil, preşedintele Iohannis are datoria şi şansa istorică de a determina celeritatea şi amploarea acestui proces paşnic de schimbare.  

Totodată, cred că presiunea străzii trebuie focalizată asupra tuturor lamentabililor lideri actuali de partide. Demisia lor este condiţia indispensabilă a reformării clasei politice. Apar primele semnale că unii au receptat mesajul străzii.

Oricât de mare şi de justificat ar fi dezgustul acum, partidele sunt instrumentul prin care, în democraţie, acţionează cetăţenii. Partidele trebuie luate cu asalt, liderii locali şi centrali daţi afară, uşile deschise întru primenire. Dar pentru asta e nevoie din partea cetăţenilor de o implicare constantă, nu explozivă, doar câteva zile pe an. E nevoie de asumarea unei răspunderi mult mai mari decât obişnuita lamentare în faţa televizorului.

Presiunea asupra actualelor partide este obligatorie, întrucât altele noi sunt greu de construit în timp util pentru viitoarele alegeri – dar un asemenea efort, de durată, pentru noi construcţii politice, este extrem de important în perspectiva unei democraţii vii, nu de faţadă.

Sunt doar câteva măsuri (dintr-o listă mult mai lungă) care pot transforma tensiunea din societate în energia necesară schimbării. Desigur, întregite cu multe altele: limitarea numărului de mandate pentru toate funcţiile eligibile, modul de selecţie a candidaţilor la posturi publice, depolitizarea reală a sistemului funcţionarilor – totul pentru instituirea meritocraţiei oneste în locul putreziciunii clientelar-mafiote.

Cred că despre aceste măsuri concrete trebuie să fie vorba în continuare şi ele trebuie să devină miza majoră a alegerilor parlamentare, pentru a permite cetăţenilor opţiunea democratică asupra direcţiei şi modalităţilor efective de transformare a societăţii româneşti.

S-a schimbat ceva în numai câteva zile, datorită demonstraţiilor? Da, putem vorbi, în sfârşit, la modul realist despre resetarea României, nu despre fundătura guvernării Ponta.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

44 Comentarii

Biky
6.11.2015, 20:52:05

Ideal ar fi ca toti politicienii activi in Romania sa se alăture protestatarilor,ca si ei sunt,... (romani),... Nu-i asa?... ...sa meargă la Cotroceni si sa ceara președintelui Romaniei sa dizolve Parlamentul,...ca na,demisia in masa nu și-o vor da-o NICIODATA:)))...!!! Cam nașpa situatia pentru Romania in momentul de fata,...ce este insa SUPER-IMPORTANT,...romanii nu mai au încredere in politicienii astia BORFAȘI care ne conduc de 26 de anisori incoace!!! Imi aduc aminte comentariile postate in mod constant de Paun Al,vis-a-vis de ieșirea in strada MASIV ca fiind singura soluție,...si de alții care spuneau ca asta mai mult ca sigur nu se va întâmpla cu argumentele de rigoare! Ce-i drept e adevarat,a fost nevoie de o TRAGEDIE,si "Colectiv" a fost scânteia,insa mai mult ca sigur romanii fierbeau demult in suc propiu!!!... Si pentru ca tot am amintit de "Colectiv" fara sa fi comentat pe marginea vreunui articol anterior,sa le fie țărâna ușoară celor care si-au pierdut viata,si toti ceilalti răniți sa supraviețuiască,asa sa le ajute providența!!!!!!!!!!!!!!!!!

0 (2 voturi)
MelosNegros5
7.11.2015, 08:13:21

Dacă sunt nătângi, așa le trebuie: niciunul nu s-a gândit la cea mai simplă și mai necesară cerere, care este tocmai cererea de schimbare imediată a capilor mafiei serviciilor și justiției marinărești-johănești: 1. Coldea 2. Kovesi 3. Stanciu 4. CSM 5. CCR Asta ca să vedem prin cine mai manevrează ambasadorul Licuriciului întreaga noastră scenă politică, și ca atare cum va fi primul care va sări ca ars la auzul unei asemenea propuneri.

-5 (7 voturi)
Stefanescu Marian
6.11.2015, 20:55:06

Festina lente.Toată lumea este grăbită fiindcă de 26 de ani am mers din rău în mai rău.Este vremea schimbării,dar cum o facem?Riscăm să plonjăm din lac în puţ. Luarea unor măsuri decisive fără o analiză aprofundată nu rezolvă problema pe termen mediu şi lung. Trebuie pornit de la două premiye fundamentale: -starea societăţii ca grupuri de interese -obiectivele societăţii. Punând astfel problema constatăm o situaţie dificilă.Mai întîi,structura socială este nefavorabilă unei schimbări profunde.Gruparea majoritară:5,2 milioane de pesionari,vreo 8 milioane de rurali,2,5 milioane de ţigani,1,3 milioane de bugetari,etc este conservatoare,formată în comunism şi înfricoşată de schimbări.Componenta activă social este văduvită de cei 3 milioane plecaţi în străinătate.Ce rămâne ca forţă a schimbării?Tineretul şi ceva din populaţia oraşelor,hai să zicem 3-4 milioane de oameni. În al doilea rând,CE obiective sociale majore le poate avea o societate cu componenţa de mai sus? Respectând principiul democratic al alegerilor,este foarte greu de impus o direcţie de dezvoltare socială.Cu o populaţie sărăcită şi conservatoare şansele de a introduce reforme structurale sunt infime.Chiar dacă se poate adopta o soluţie,ea nu va putea fi pusă în aplicare. Acuz acum două categorii sociale care ar trebui să fie motorul împingerii înainte a societăţii:capitaliştii români şi intelectualitatea românească.Dar noi nu avem nici capitalişti şi nici,vai,intelectualitate responsabilă. Aşa că....despre ce vorbim noi aici?

+5 (7 voturi)
Biky
6.11.2015, 21:22:55

Mda,pertinenta analiza din comentariul postat de tine! De-asta am menționat si eu,"cam nașpa situatia Romaniei in momentul de fata",dar nici "asa" nu se poate continua apropos de politicienii romani si metehnele lor. Ba da,capitaliști adevărați si intelectuali AVEM,trebuie doar,.."sa scoată capul de la cutie",caci ai mare dreptate,așteptam asta de 26 de ani!!!!!!..."asa ca...despre asta vorbim noi aici" pe forum si pe Strasse!!!!

+1 (3 voturi)
Filip
7.11.2015, 07:31:50

Foarte bine subliniat, Stefanescu Marian. Ce-i drept punand puterea de decizie in mainile populatiei, vom avea acelasi rezultat ca si pana acum. Pentru fiecare intelectual care pune stampila pe un buletin de vot, exista cel putin un votant care nu stie care e capitala Romaniei, cine este presedinte, ce limba vorbim, in ce an suntem sau macar ca Pamantul nu e plat. O sa vedem rezultatele urmatoarelor alegeri parlamentare, anticipate sau nu, cu 588, 466 sau 300 de membri. Sunt curios cati vor vota exact pe aceiasi pe care i-au huiduit in timpul mandatului actual, exact pe cei care au votat legi de sustinere a coruptiei, ordonante de urgenta neconstitutionale si altele. Dar deja merg prea departe. Mai degraba, as fi curios daca la un an dupa acele alegeri, macar 50% din votanti isi vor aminti pe cine au pus stampila. Acea majoritate este cea care va fi multumita in continuare de popi platiti din bani publici si milioane de euro bagate intr-o catedrala inutila. Aceiasi care vor da spaga in continuare la popa, doctor, politist pentru ca „asa e normal” si se mira ca inca exista coruptie in tara asta. Realitatea cruda e exprimata chiar in acest articol. Ironic, avem nevoie de o revolutie impotriva populatiei si sperantele sa ni le punem in mainile politicienilor, asteptand o initiativa altruista din partea lor. Va uram „succesuri”!

+5 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (44)