Cum să sifonezi bani publici de Ziua Europei

În 2018, anul în care Liviu Dragnea deraia România de la parcursul european, proiectul organizării a 100 de flashmob-uri de câteva minute în 60 de oraşe din ţară şi alte 40 de pe mapamond s-a bucurat de parteneriatul a patru ministere şi alte instituţii publice.

Calendarul electoral românesc a făcut ca anul centenarului Marii Uniri să cadă în timpul guvernării PSD, care l-a sărbătorit în stilu-i caracteristic, adică împărţind sponsorizări generoase de la bugetul de stat către lipitorile sale. Presa din România a dezvăluit amănunte în ultimii doi ani despre contractul de un milion de euro sub formă de finanţare nerambursabilă pe care Alexandru Cumpănaşu l-a câştigat de la Ministerul Culturii pentru a tipări broşuri cu texte copiate fără ruşine din surse ca Wikipedia şi Historia.ro. Însă nu a fost singurul „tun” ori tentativă de sifonare a banului public din perioada guvernului Dăncilă.

În aprilie 2018, un mărunt activist PSD din Buzău pe nume Mircea Şendruc prezenta în spaţiul mediatic prietenos guvernării proiectul „România, 100 de ani de unitate”. Planul era să organizeze evenimente-fulger de tip flashmob în România şi în restul lumii pentru a sărbători Ziua Europei, promovând totodată cultura română. Reţeta era dezarmant de simplă: fiecare eveniment consta în interpretarea într-un loc public a acordurilor Odei Bucuriei şi continua „la libera alegere cu ceva local, specific românesc”, după care se spărgea gaşca, pentru că aşa e la un flashmob. Participanţilor fiecărui eveniment le erau date cadou o sută de „bluze contemporane cu motive tradiţionale conţinând sigla Centenarului”.

Proiectul lui Şendruc urma să aibă loc în nu mai puţin de o sută de locaţii diferite. Mai întâi, în 60 de oraşe din România în care evenimentele flashmob se desfăşurau simulan pe data de 9 mai 2018 la aceeaşi oră (17:00). Restul de 40 de locaţii erau în străinătate, unde evenimentele erau eşalonate pe o perioadă de opt luni, din aprilie până în decembrie. În fiecare dintre locaţii, organizatorul urma să deplaseze formaţii de muzică şi dans pentru o reprezentaţie de numai câteva minute. Între cele 40 de locaţii, de remarcat New York, Las Vegas, Los Angeles, Tokyo, Hong Kong, Dubai şi multe alte destinaţii turistice premium, însă organizatorul se plângea în interviul DC News că nu are suficient buget (!) să ajungă şi în Australia.

Nu ştiu cât de eficient se promova imaginea României în lume prin intermediul celor 40 de deplasări internaţionale, dar cu siguranţă că era excelent ca plan personal de a călători în opt luni cât nu reuşesc alţii într-o viaţă. Programul complet al plimbărilor cu şederi de câte trei zile în locaţii exotice se poate vedea în paginile 2-3 din interiorul pliantului de prezentare a structurii proiectului:

Mircea Şendruc era consilier în comuna Cozieni (jud. Buzău) şi vicepreşedinte şi coordonator al regiunii Sud-Est în cadrul PES Activists România, organizaţia de tineret-speranţe a social-democraţilor europeni. Din punct de vedere al aspectului exterior pare o variantă cu 15 ani mai tânără a şefului său pe linie de partid de la Buzău, Marcel Ciolacu, actualul lider interimar al PSD. Firesc, dacă ne gândim că din perspectivă antropologică oamenii au căutat mereu să-i imite pe conducătorii care îi inspiră. Însă prestaţia sa în faţa întrebărilor îngăduitoare ale ziaristei de la oficina pro-PSD o las la aprecierea cititorului. Probabil că rareori se împletesc mai armonios incompetenţa cu ridicolul.

Concret, pentru acest proiect a fost înfiinţată Asociaţia Coryllus, reprezentată de numitul Şendruc Constantin Mircea, cu numai o lună înainte de startul proiectului, în şedinta din data de 23.03.2018 a Judecătoriei Buzău. În paranteză fie spus, orice persoană cu experienţă în mediul ONG ştie că doar asociaţiile cu istoric şi rezultate sunt eligibile pentru proiect finanţate din fonduri publice naţionale sau europene. Probabil doar o fericită coincidenţă, Coryllus se cheamă şi firma de comerţ a unui PSD-ist mult mai ilustru, Codrin Ştefănescu. Numele este unul cât se poate de nobil, personajul istoric Coryllus (Scorillo) fiind regele care i-a condus pe daci timp de circa 40 de ani în primul secol al erei creştine.

„Asociaţia Coryllus a luat naştere în luna martie 2018 din dorinţa de a promova la nivel naţional şi internaţional valorile româneşti în anul Centenarului”, aflăm de pe pagina de Facebook @asociatiacoryllus apreciată de 51 de utilizatori, pe care este publicată o filmare cu un flashmob desfăşurat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, pe 9 mai 2018. În rest, nicio informaţie de la organizator despre restul de 99 de evenimente flashmob din ţară şi din lume, deoarece website-ul asociaţiei Coryllus deja nu mai este online. Găsim însă anunţuri, tot pe Facebook, despre evenimente care s-au anulat, fără explicaţii.

Să fim bine înţeleşi, nu este nimic în neregulă ca un cetăţean să depună proiecte la instituţii ale statului, însă de la acestea din urmă este de aşteptat transparenţă în cheltuirea baniilor publici. La realizarea proiectului iniţiat de Şendruc urmau să contribuie patru ministere, conform spuselor acestuia, şi anume Ministerul de Externe, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Turismului şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Toate aceste ministere apar ca „parteneri” pe pliantul de prezentare al proiectului „România, 100 de ani de unitate”.

Colaborarea cu Asociaţia Coryllus apare în raportul de activitate pe 2018 al Consiliului Judeţean Călăraşi pentru organizarea unui flashmob pe esplanada din faţa sălii de spectacol „Barbu Ştirbei” din centrul municipiului de pe malul Dunării. La acest eveniment au fost mobilizate mai multe clase de elevi pentru a suplini lipsa de participanţi, iar dintre instituţiile locale de presă, doar ziarul online Atitudinea din Călăraşi a relatat post-factum despre flashmob, publicând o filmare în care nu se vede niciun spectator.

În cazul în care pandemia de coronavirus nu a şters complet din memorie promisiunea actualului guvern PNL de face lumină în modul în care s-au cheltuit anterior fondurile bugetare în ministerele pe care le-a preluat de la PSD şi ALDE, ar fi bine să aflăm dacă vreunul dintre cele patru ministere mai sus menţionate a finanţat flashmob-urile de câteva minute ale asociaţiei fantomatice, cu impact public nul.