Cum este vazută de politicienii români lipsa scoaterii Rusiei din sistemul bancar SWIFT

Liderii europeni au convenit asupra unui pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, însă nu au căzut de acord şi pentru interzicerea accesului Federaţiei la sistemul global de plăţi interbancare SWIFT, decizie care nu a fost salutată de unii politicieni de la Bucureşti. Măsura care i-ar fi adus pagube financiare mari Rusiei nu a fost votată de Germania, Italia, Ungaria şi Cipru.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a criticat dur decizia oficialilor europeni de a nu elimina Federaţia Rusă din sistemul SWIFT.

„Bătăuşul de la Kremlin trebuie oprit! O ruşine fără margini. În timp ce ucrainenii sunt zdrobiţi sub şenilele tancurilor ruseşti, occidentul refuză să scoată Rusia din sistemul SWIFT care ar opri aproape instantaneu fluxurile de bani care curg spre Federaţia Rusă din vânzarea ţiţeiului şi a gazelor naturale, alimentând maşinăria de război a lui Putin”, a scris fostul şef al statului, vineri, pe Facebook.

Traian Băsescu a transmis că eventuala scoatere a Rusiei din sistemul global interbancar ar avea efecte mari şi pentru România, însă „este singura care nu ar însemna un nou compromis cu Rusia lui Putin”. Totodată, fostul preşedinte este de părere că dacă va exista un compromis în favoarea Rusiei şi după invadarea Ucrainei, atunci următoarea ţintă a lui Putin ar putea fi chiar o ţară din NATO sau Uniune

„S-ar putea să ne fie ceva mai frig în case, dar acum ucrainenii mor. Dacă după compromisurile în favoarea Rusiei legat de R.Moldova (Transnistria), de Georgia (Aphazia şi Osetia de Sud), de Ucraina (Crimeea şi Dombas) va urma un nou compromis şi după invadarea Ucrainei, atunci să nu ne mire dacă următoare ţintă a lui Putin va fi o ţară membră NATO sau UE. Şi atunci, marile cancelarii europene vor spune din nou 'business as usual' pentru că va fi o ţară de la frontiera de Est a NATO şi UE”, se mai arată în mesajul lui Traian Băsescu.

Cioloş: „Sancţiunile călduţe nu vor opri cizma lui Putin”

Dacian Cioloş a decarat că sancţiunile impuse de Occident Rusiei sunt departe de a fi suficiente, în special prin păstrarea accesului Federaţiei la sistemul bancare SWIFT, cât şi prin lipsa unor sancţiuni considerabile în sectorul energetic.

„Ca european convins, sunt dezamăgit. Şi văd în jurul meu cum proeuropeni convinşi ca mine sunt la fel de dezamăgiţi. Păstrarea accesului Rusiei la sistemul bancar SWIFT, lipsa unor sancţiuni drastice în sectorul energetic şi decizia de a nu-i include pe lista celor vizaţi de sancţiuni pe Putin şi Lavrov riscă să coste Uniunea Europeană mult mai mult decât impactul economic pe care aceste măsuri l-ar avea pentru unele state membre”, a scris fostul preşedinte al USR, vineri, pe pagina sa de Facebook. 

Cioloş a transmis că lipsa unei reacţii tranşante din partea UR înseamnă nu numai vieţi pierdute în Ucraina, „ci şi cetăţeni europeni care îşi pierd încrederea şi speranţa în capacitatea Uniunii de a răspunde provocărilor pe măsura pretenţiilor pe care le are”.

„Actele simbolice, de solidaritate cu poporul ucrainean, au rostul lor, dar nu înlocuiesc acţiunile concrete şi măsurile tranşante. Sancţiunile călduţe nu vor opri cizma lui Putin.

Regret că interese economice egoiste pe termen scurt şi lecţii pe care unele state membre UE au refuzat să le înveţe atunci când Putin a invadat Georgia şi când a anexat Crimeea fac acum ca mult dorita autonomie strategică europeană să fie încă o poveste”, a mai spus fostul lider USR. 

 Şi Florin Cîţu, preşedintele PNL, este de părere că sancţiunile deja aplicate Rusiei nu vor avea efectele dorite atât timp cât nu vor fi impuse unele mai dure, care să taie finanţarea sectorului energetic. 

„Am văzut primele măsuri luate. Se pare că strategia pe care a adoptat-o Comisia şi SUA este una în mai mulţi paşi. Eu cred că aceste sancţiuni nu vor avea efectul aşteptat de noi toţi, atâta timp cât nu sunt sancţiuni care să taie surse de finanţare din sectorul energie, petrol, gaze şi decontări financiare, va fi complicat pentru că Rusia are rezerve de 650 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă jumătate din PIB. Deci sunt rezerve foarte mari”, a declarat Florin Cîţu, vineri. 

Fostul premier liberal a mai precizat că România poate veni cu sancţiuni mai dure. „Dacă acestea sunt sancţiunile, cred că România are datoria să-şi protejeze interesele şi poate să vină cu sancţiuni mai dure”, a mai spus şeful liberalilor. 

Ce este sistemul SWIFT

SWIFT, sau „Societatea pentru telecomunicaţii financiare interbancare mondiale”, este un sistem de mesagerie securizat care facilitează plăţile transfrontaliere rapide, asigurând fluiditatea comerţului internaţional. Băncile care se conectează la acest sistem şi stabilesc relaţii cu alte bănci pot folosi mesajele SWIFT pentru a efectua plăţi. Mesajele sunt sigure, astfel încât instrucţiunile de plată sunt de obicei onorate fără îndoială. Acest lucru permite băncilor să proceseze cu rapiditate volume mari de tranzacţii.

Sistemul SWIFT a devenit principalul mecanism de finanţare a comerţului internaţional. În 2020, aproximativ 38 de milioane de „mesaje FIN” SWIFT au fost trimise în fiecare zi prin platforma SWIFT, conform analizei sale anuale din 2020.