Cum văd analiştii inflaţia de candidaţi ai dreptei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dreapta va fi reprezentată în primul tur al prezidenţialelor de trei candidaţi trimişi de partide şi de încă trei independenţi. Analiştii politici arată care sunt avantajele, dar şi dezavantajele acestei pleiade de candidaţi

Cu o lună înainte de startul campaniei electorale, fotografia politică întruchipează o stângă unită şi o dreaptă disipată. Stânga, reprezentată de marele PSD, la care se mai adaugă partidele breloc PC şi UNPR, are un singur candidat - Victor Ponta - ce pleacă favorit pentru a-i urma lui Traian Băsescu la Cotroceni. La polul opus, dreapta are nu mai puţin de şase candidaţi pe hârtie. Dintre ei, unul este exponentul alianţei celor mai mari formaţiuni de dreapta (PNL şi PDL), care teoretic, are şi cele mai mari şanse să ajungă în turul doi. Vorbim, evident, de candidatul ACL, Klaus Iohannis.

Liberalul Iohannis se va lupta cu un alt liberal, Călin Popescu Tăriceanu, care, supărat că PNL a ieşit de la guvernare, a pus bazele unei noi formaţiuni politice ( Partidul Liberal Reformator), cu orientare ciudată, un liberalism de stânga, născut din cenuşa şi în amintirea USL. Pentru mulţi comentatori politici, Călin Popescu Tăriceanu nu este altceva decât iepurele de campanie al lui Victor Ponta, candidatul aruncat să rupă din voturile ACL şi atât. Pleiada candidaţilor de dreapta trimişi de partide este încheiată de Elena Udrea, preşedintele PMP, care se bazează pe susţinerea publică a preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu.

Trecem la categoria independenţi de dreapta. Cristian Diaconescu a fost pentru  două luni candidatul PMP la prezidenţiale, până când liderii celui mai tânăr partid de dreapta şi-au adus brusc aminte că a pus umărul la suspendarea lui TraianBăsescu din 2007. Aşa că, Diaconescu a fost înlocuit rapid de Elena Udrea, însă nu a renunţat la gândul prezidenţial. Va intra în horă ca independent. Asta dacă va reuşi să strângă cele 200.000 de semnături necesare unui candidat.  Diaconescu va fi ajutat de omul de afaceri Viorel Cataramă, care, la rândul său îşi anunţase intenţiile prezidenţiale, dar , apoi, a renunţat subit la proiectul său de candidat antisistem.

Un alt candidat de dreapta de profil asemănător cu Cristian Diaconescu este Monica Macovei. Europarlamentarul PDL s-a certat cu partidul şi încearcă să-i succeadă lui Traian Băsescu axându-se pe mesajul anticorupţie şi va rupe, astfel, o parte din electoratul preşedintelui, cel care îşi atribuie reformarea sistemului de justiţie. „Monica Macovei, Cristian Diaconescu şi Elena Udrea, candidează pe acelaşi tip de electorat. Acest electorat, considerat al preşedintelui Traian Băsescu, este situat între 6%, cât a obţinut PMP la europarlamentare, până la 15%, cât are capital de încredere Traian Băsescu“, arată Antonio Momoc, specialist în comunicare politică.

În acest lung pomelnic al dreptei a intrat şi Ioan Ghişe. Liberal timp de 24 de ani, Ghişe a candidat pentru şefia partidului la congresul din vară, dar a primit o mână de voturi, s-a simţit trădat şi a ales calea independenţei. Expunerea mediatică a lui lui Ghişe a atins cele mai înalte cote în vara anului 2012, când, nemulţumit de rezultatul referendumului, defila singur în faţa Palatului Cotroceni, uneori şi prin Parlament, îmbrăcat într-un tricou alb, pe care scria: „Poporul a învins, Băsescu e demis“. Să recapitulăm, pentru conformitate, lista de candidaţi ai dreptei: Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei, Cristian Diaconescu, Ioan Ghişe.

„Maghiarii îl vor vota pe Iohannis“
Această pleiadă de candidaţi va ajuta dreapta să trimită un nou preşedinte la Cotroceni? Sau dimpotrivă, candidaţii se vor călca pe picoare în campanie, voturile se vor disipa, iar stânga va profita? Analiştii politici contactaţi de „Adevărul“ au încercat un răspuns. Spre exemplu, politologul Cristian Pârvulescu crede că şansele lui Ponta nici nu cresc, nici nu scad, indiferent de câţi candidaţi are dreapta. „Există o bipolaritate în toate alegerile prezidenţiale din România, voturile sunt concentrate pe doi candidaţi, care strâng împreună 70 – 80%. Multiplicarea candidaţilor la dreapta nu o să afecteze această tendinţă sau şansele lui Iohannis în turul II. În primul tur se votează pentru cineva, în al doilea tur împotriva cuiva. Electoratul lui Macovei, de exemplu, nu o să iasă la vot în turul II să voteze cu Ponta. Maghiarii îl vor vota pe Iohannis pentru că este un reprezentant al unei minorităţi. Ideea aceasta că multiplicarea candidaturilor îl ajută pe Victor Ponta este o teorie a conspiraţiei. Toate aceste candidaturi nu îl vor ajuta pe Ponta“, a declarat Cristian Pârvulescu.

„Doctrina nu contează la români“

Analistul politic Radu Magdin avertizează ca transferul de voturi dintre turul unu şi turul doi nu se face automat. „Cred că prezidenţiabilii de dreapta sunt foarte diferiţi şi fiecare are propriul electorat, dar nu cred că va fi un transfer automat de voturi către finalistul dreptei. De exemplu, dacă vine Elena Udrea şi spune: «Votaţi Iohannis!» sau «Votaţi Ponta!», nu se duc procentele neapărat către cine indică Elena Udrea. În primul tur, candidaţii de dreapta aduc la vot oameni care nu ar vota cu principalii contracandidaţi. În plus, doctrina nu este o chestie precisă la români. Dacă întrebi, un român din doi nu va spune că suntem de dreapta, deci, automat, votăm candidatul de dreapta. Va fi o chestiune de mobilizare, de rezonanţă cu candidaţii din finală“, a spus Radu Magdin, analist politic.

„Să nu se atace reciproc“

Sorin Bocancea, politolog, se bazează pe un principiu simplu: mai mulţi candidaţi de dreapta înseamnă mai multe voturi de dreapta. Deci, şanse mai mari pentru a avea un nou preşedinte de dreapta. „Prezenţa mai multor candidaţi de dreapta nu face decât să culeagă electorat din mai multe segmente care i-ar vota pe unii şi nu pe alţii. Adică, este vorba de toţi alegătorii cu simpatii de dreapta, care, din diverse motive, nu ar fi fost de acord cu unii candidaţi de dreapta. De aceea, multitudinea de candidaţi de dreapta în turul I va funcţiona ca o plasă de adunare a votanţilor cu simaptii de dreapta, care pentru turul II să fie orientaţi către candidatul unic. Condiţia este următoarea: candidaţii de dreapta să nu se atace reciproc şi să aibă doar discursuri pe programe proprii, astfel încât candidatul dreptei ajuns în turul II să apară ca garant al programelor propuse de către cei din turul I“, a afirmat politologul Sorin Bocancea.

Specialistul în comunicare politică Antonio Momoc spune că probeleme vor apărea în turul doi. „Teoretic, dintr-o inflaţie mare de candidaţi, ar câştiga dreapta. Însă, din punctul meu de vedere, aceşti candidaţi  nu sunt de dreapta. Problema va fi în turul doi, unde e clar că electoratul care a votat cu preşedintele Traian Băsescu nu va vota cu Ponta, dar nu este sigur că se va duce către Iohannis“, a spus Antonio Momoc.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite