Curtea de Apel Bucureşti îl obligă pe Ponta să organizeze alegeri parţiale. Este a doua instanţă care îi spune premierului că nu respectă legea

Curtea de Apel Bucureşti a obligat Guvernul să organizeze alegeri parţiale în 17 colegii rămase vacante. Decizia nu este definitivă, ea putând fi contestată de Executiv. Curtea de Apel Bucureşti este a doua instanţă care decide că Guvernul a încălcat legea prin refuzul de a organiza alegeri, după Curtea de Apel Cluj.

În februarie 2015, PNL a dat în judecată guvernul Ponta, în contencios administrativ, pentru că nu respectă termenele legale privind organizarea alegerilor parţiale locale şi parlamentare. Pe 19 mai, Curtea de Apel a admis acţiunea PNL şi ”obligă pârâtul( n.r.- Guvernul) să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parlamentare parţiale în următoarele circumscripţii electorale”, fiind enumerate 17 colegii de senator şi deputat rămase vacante în toată ţara. Decizia Curţii de Apel nu este definitivă, însă este a doua instanţă care îi cere lui Victor Ponta să organizeze alegeri parţiale. 

În urmă cu o lună, Curtea de Apel Cluj a decis că Guvernul Ponta trebuie să organizeze alegeri partiale anticipate pentru şefia Consiliului Judeţean Cluj, dând astfel curs demersului iniţiat de copreşedintele PNL Cluj, Mihai Seplecan. Liberalul Seplecan s-a adresat instanţei după ce Guvernul a refuzat să organizeze alegeri parţiale pentru ocuparea functiei de preşedinte al Consiliului Judeţean rămasă vacantă ca urmare a demisiei lui Horea Uioreanu, în data de 3 octombrie 2014, în urma probelemelor cu Justiţia.

Săptămâna viitoare, încă o decizie a instanţei

De asemenea, liberalii au mai dat Guvernul în judecată şi pentru refuzul de a organiza alegri parţiale locale, nu doar parlamentare. În acest moment,  5 judeţe (Cluj, Neamţ, Vâlcea, Mehedinţi, Botoşani) şi 48 de primării (între care Sibiu, Ploieşti, Târgovişte ori Sighişoara) nu au şefi şi, probabil, nici nu vor avea până la alegerile de primăvara anului viitor. Acţiunea PNL urmează urmează să fie soluţionată în data de 26 mai.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, a explicat pentru “Adevărul” de ce organizarea oricăror alegeri locale înainte de luna iunie 2016 a devenit, de la începutul acestei săptămâni, imposibilă. Fiecare scrutin local ar fi trebuit organizat mai devreme de luna iunie, cât timp legea interzice alegerile parţiale cu mai puţin de un an înaintea celor la termen. “În cazul alegerilor locale parţiale, data de 7 iunie 2015 este ultima dată posibilă pentru organizarea şi desfăşurarea acestora, iar proiectele de hotărâri ale Guvernului ar fi trebuit adoptate astfel încât să intre în vigoare pe 4 mai 2015”, arată Ana Maria Pătru.

Până pe 4 mai, Guvernul nu a emis însă nicio hătărâre în acest sens, chiar dacă atât Internele, cât şi Ministerul Dezvoltării au fost „informate periodic” de AEP despre „datele-limită până la care pot fi organizate alegerile parţiale respective”.

Sibiul, între oraşele fără primar ales

Tactica a evitat riscul pierderii unor judeţe de către PSD, dar a dus la transformarea interimatelor din excepţie în regulă. Astfel de situaţii au reapărut, după primul val de alegeri parţiale din iunie 2014 organizate la presiune publică, încă din octombrie 2014. Arestat preventiv în mai anul trecut în dosarul „15% comision pentru PNL”, preşedintele de atunci al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a demisionat pe 3 octombrie, fiind oficial revocat de prefect o săptămână mai târziu. Imediat, o înştiinţare a plecat de la prefectură spre AEP şi o alta spre Ministerul de Interne. La fel s-a întâmplat şi la Neamţ, după decesul, pe 22 noiembrie, al lui Culiţă Tărâţă (UNPR), ca şi în Vâlcea, unde preşedindele CJ, Ion Cîlea, a murit pe 3 decembrie.

Noi condamnări, la începutul anului, au dus la tot atâtea cazuri de revocări. Adrian Duicu (PSD) a plecat de la CJ Mehedinţi după condamnarea sa definitivă în procesul cu ANI, în luna martie. Florin Ţurcanu (PNL) a pierdut şefia CJ Botoşani după o condamnare la şase luni de închisoare cu spuspendare pentru fals intelectual. În situaţii încă incerte se află Nicuşor Constantinescu (PSD) şi Mircea Cosma (PSD), suspendaţi după anchetarea în dosare de corupţie, dar şi Gheorghe Bunea Stancu (PSD) şi Mircea Moloţ (PNL), condamnaţi definitiv, dar cu funcţiile nevacantate.

Noi alegeri s-ar fi impus, din datele centralizate de AEP, şi în 48 de primării. La Ploieşti, primarul Iulian Bădescu (PSD) a fost arestat preventiv pe 4 martie pentru corupţie. La Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu (PNL) a plecat de la primărie în arest, fiind condamnat definitiv pe 26 martie la patru ani de închisoare. Este şi cazul lui Gabriel Boriga (ex-PDL), până în mai 2014 primar la Târgovişte, dar şi cel al lui Ioan Dorin Dăneşan (PSD), condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, dar revocat de prefect de la Primăria Sighişoara. Piatra Neamţ a rămas fără primar după demisia din martie a lui Gheorghe Ştefan (PMP), anchetat în dosarul „Microsoft”, iar Sibiul în decembrie, după ce Klaus Iohannis a câştigat mandatul de preşedinte al României.