Curtea Constituţională şi alegerea primarilor în două tururi

Decizia Tribunalului Bucureşti de a admite, cu foarte puţin timp înainte de fluierul de start al competiţiei electorale, sesizarea de neconstituţionalitate ridicată asupra articolului din Legea alegerilor locale, prin care s-a stabilit alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, este una destul de surprinzătoare şi are capacitatea de a schimba radical calculele făcute de marii jucători politici.

Lovitura decisivă aparţine acum CCR care, după imensa controversă stârnită la nivelul întregii societăţii prin decizia luată în privinţa unei alte excepţii de neconstituţionalitate, cea care viza regimul interceptărilor, este din nou în lumina reflectoarelor cu o decizie cel puţin la fel de controversată şi aşteptată de un segment important al opiniei publice.

O decizie favorabilă organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin este, cel puţin la nivel teoretic, una previzibilă având în vedere antepronunţarea încă din luna ianuarie a şeful CCR pe această speţă, Augustin Zegrean intervenind în disputa iscată între liderii PNL şi premierul Dacian Cioloş, pe tema emiterii unei ordonanţe de urgenţă pentru trecerea de la un singur tur la două tururi de scrutin, declarând că: „Un tur sau două tururi sau zece tururi este o opţiune politică. Constituţia nu spune că alegerile se fac într-un tur sau două, în câte tururi, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice şi corecte. De aici încolo este la latitudinea politicienilor să stabilească”.

Decizia CCR generează efecte importante şi greu de anticipat nu doar în ceea ce priveşte jocurile de putere şi planurile strategice făcute de partide până în acest moment, ci impactul său generează şi costuri de imagine pentru cei mai importanţi actori politici, susţinători ai alegerilor într-un singur tur de scrutin, unul dintre aceşti actori fiind însuşi preşedintele României, Klaus Iohannis.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că alegerile locale în două tururi de scrutin a fost una din cerinţele cele mai importante formulate de reprezentanţii societăţii civile în timpul şi după protestele declanşate la sfârşitul lunii noiembrie 2015.

Care sunt, însă, variantele de acţiune pe care le are CCR la dispoziţie şi implicaţiile asupra scenei politice:

Scenariul 1: CCR respinge excepţia de neconstituţionalitate

Invocând precedentul alegerilor locale din 2012 care, de asemenea, au fost organizate într-un singur tur de scrutin în perfect acord cu prevederile din Constituţia României, sau alte argumente de natură juridică, Curtea respinge excepţia de neconstituţionalitate, iar alegerile din luna iunie se organizează în continuare într-un singur tur de scrutin.

În acest scenariu, Curtea Constituţională va fi profund afectată la nivel de imagine, politicieni, analişti şi formatori de opinie vor recurge la diverse comparaţii între cele două excepţii de neconstituţionalitate asupra cărora judecătorii CCR s-au pronunţat în ultima vreme: cea privind regimul interceptărilor şi cea privind alegerile în două tururi de scrutin.

Scenariul 2: CCR admite excepţia de neconstituţionalitate şi alegerile din luna iunie se desfăşoară în două tururi de scrutin

O decizie favorabilă organizărilor alegerilor locale din luna iunie în două tururi de scrutin ar arunca în aer planurile tactice făcute de marile partide, ar genera reconfigurarea sistemului de alianţe gândit până în acest moment şi ar oferi un puternic imbold partidelor noi înfiinţate, dezavantajate clar de sistemul alegerilor într-un singur tur.

Resetarea jocului electoral şi sporirea şanselor de a obţine un număr mai mare de primării pentru candidaţii partidelor precum PMP, ALDE sau M10 contrastează puternic cu planul de a ţine aceste partide în afara sferelor de putere şi împărţirea scenei politice între marii jucători PNL şi PSD.

Cel mai important impact va fi, însă, la nivelul actorilor politici care au susţinut public alegerile într-un singur tur de scrutin. Dacă premierul Cioloş a reuşit să se extragă cât de cât onorabil din clinciul generat de liderii PNL, susţinând că o decizie politică de o asemenea importanţă şi cu un asemenea impact asupra scenei politice trebuie să fie rezultatul unui consens la nivelul partidelor politice, preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat ferm pentru sistemul într-un  singur tur.

Prezent la dezbaterea intitulată "Dialog pentru Romania. Primăvara politică a societăţii civile", organizată de Iniţiativa România, acesta a declarat că: „Ştiu că pe foarte mulţi dintre dumneavoastră vă preocupă tema alegerilor locale: un tur sau două tururi de scrutin. Personal, mi-am exprimat opinia şi, cu plăcere, o fac şi acum. Cred că alegerile în două tururi de scrutin sunt mai potrivite. Însă, în acelaşi timp trebuie să acceptăm câteva principii de soliditate a legislaţiei. Să schimbăm o lege înainte să fi fost vreodată aplicată, eu cred că aici trebuie să judecăm foarte bine. Nerăbdarea de a schimba ceva, înainte măcar să fi încercat dacă funcţionează sau nu, cred că ne caracterizează şi apare, poate, de prea multe ori. Un pic de răbdare, şi cu politicienii, şi cu alegerile, cred că, din când în când, ne-ar face bine”.

Practic, o decizie a CCR în favoarea organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin ar reprezenta o lovitură fatală la nivel de imagine pentru Klaus Iohannis, aflat deja în corzi după episodul Antena 3 şi după speculaţii apărute în mass-media în privinţa implicării sale directe în nominalizarea controversatului candidat al PNL pentru primăria Capitalei. 

Scenariul 3: CCR admite excepţia de neconstituţionalitate, însă aplicarea prevederii privind cele două tururi de scrutin se face începând cu alegerile locale din anul 2020

Admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, cu aplicarea prevederii privind cele două tururi de scrutin începând cu alegerile locale din anul 2020, ar putea fi singura variantă de compromis la care ar putea să recurgă judecătorii CCR.

În argumentarea unei astfel de decizii, judecătorii CCR ar putea invoca prevederile celebrei Comisii de la Veneţia, Thomas Markert, secretarul general al acestui for, considerând în urmă cu câteva zile că modificarea legislaţiei în acest moment al confruntării electorale ar fi o greşeală. „Consider că ar trebui evitate astfel de practici. Este adevărat că, în unele cazuri, poate că este necesar, datorită unor evenimente sau circumstanţe, să se ia măsuri, dar altfel nu. (…) Cred că nu există o nevoie reală să fie schimbat ceva. (…) Cred că, în cazul României, decizia de a schimba sistemul electoral este una politică şi acest lucru nu ar trebui făcut chiar înainte de alegerile electorale”.

*

Având în vedere interesul extrem de scăzut din partea electoratului pentru alegerile locale din iunie – toate sondajele de opinie indică o atitudine extrem de negativă în ceea ce priveşte intenţia de participare la vot –, dar având în vedere interesul extrem de ridicat din partea anumitor instituţii ale statului în ceea ce priveşte promovarea şi susţinerea candidaţilor preferaţi, numele unor şefi de instituţii foarte importante fiind invocate tot mai des în scandalurile ce vizează retragerea şi nominalizarea candidaţilor pentru cele mai importante primării, dar şi atacurile mass-media îndreptate împotriva judecătorilor CCR în urma controversatei decizii din luna februarie, o nouă decizie a Curţii Constituţionale care să „încurce” marile jocuri ar putea genera din nou efecte neaşteptate la nivelul imaginii membrilor acestei instituţii. Rămâne de văzut ce vor decide cei nouă judecători: în favoarea democraţiei sau în favoarea epoleţilor.