Dacă PNL nu face reforme, USR PLUS pierde capital politic rămânând la guvernare

Este realitatea următoarelor luni. Aproape sigur Orban va câştiga preşedinţia PNL la Congresul din septembrie, situaţie în care Florin Cîţu ar pierde şi funcţia de premier. Pierderea alegerilor pentru şefia PNL îl va vulnerabiliza, decredibiliza, şi nici Cîţu nu se va simţi confortabil în funcţia de premier, ştiind că deciziile guvernului nu sunt la el, ci la Orban. Nici măcar remanierile nu le poate decide singur.

Toate deciziile sunt la liderii coaliţiei. Premierul este doar acarul Păun, bun să deconteze erorile guvernării.

Situaţia devine dramatică pentru USR PLUS. Miza uriaşă este dată de alegerile din 2024, când PSD şi AUR ar putea veni la putere pe toate palierele.

De ce va câştiga Orban alegerile pentru şefia PNL

Orban are în vene politica ultimilor 30 de ani. Un partid trăieşte prin clientela sa politică, din banii donaţi la partid, şi care trebuie răsplătiţi cu funcţii grase şi bănoase, cu contracte plătite de la buget. Cum cei 5000 de delegaţi la Congresul PNL reprezintă „crema” clientelei politice, este clar că-l vor prefera pe Orban, care aplică politica ultimilor 30 de ani. Cîţu n-a ajuns încă să performeze la baza clientelei politice a PNL. Nu are reflexele pe care le are Orban, să-şi răsplătească fidelii cu funcţii grase şi contracte plătite de la buget. Exemplul de la Apele Române multiplicat şi în alte domenii demonstrează apetitul lui Orban pentru politruci habarnişti. O singură calitate le cere. Obedienţă şi carnet de membru al clientelei sale.

Mulţi lideri PNL, conştienţi de toate acestea, şi-au arătat susţinerea pentru Florin Cîţu, în speranţa că vor rupe „tradiţia” politicii româneşti. Nu au şanse de reuşită, pentru că au în contra pondere 5000 de delegaţi care vor vota cu gândul la avantajele viitoare.

De reforme nici gând. Orban va merge pe minima rezistenţă, va împrumuta în neştire bani cum a făcut şi până acum, va aştepta să treacă timpul în care clientela sa politică să-şi umple buzunarele. Ştie că 2024 va fi sfârşitul carierei sala politice.

Nici preşedintele Iohannis nu vrea să intervină în acest joc, dându-şi probabil seama de riscuri. În declaraţia de azi spune că este bine cum este acum, cu premierul decis de coaliţie, de parlament, şi nu de PNL. Aşa o fi. Dar protocolul coaliţiei spune că PNL dă premierul, deci decizia va fi la Orban. Care nu s-a sfiit să sugereze că el va fi viitorul premier. Nu-l văd pe Cîţu jucând rolul lui Grindeanu, forţând coaliţia să-l dea jos prin moţiune de cenzură. Va demisiona, pur şi simplu.

Poziţia USR PLUS

După Congresul din octombrie, va trebuie să-şi clarifice poziţia faţă de rămânerea în coaliţia de guvernare. Cu miniştri mai mult sau mai puţin performanţi, aflaţi la comanda lui Orban, USR PLUS va pierde masiv din capitalul său politic ramânând la guvernare. Şi Barna şi Ciolos spun acelaşi lucru. Nu se face reformă.

Dan Barna: „Când tragem linie vedem că sunt foarte puţine lucruri de pus pe masă”, „În coaliţie se mimează reformele” şi „de pomană se face un balet săptămânal”.

Dacian Cioloş: „Cei care observă că nu s-a făcut reformă au dreptate”.

Şi atunci, ce va face USR PLUS după octombrie? Va sta la remorca lui Orban, urmând să deconteze în 2024 eşecul reformelor pe care Orban nu ştie, nu vrea şi nu poate să le facă? Aceasta este întrebarea!

Dacă va intra şi USR PLUS în jocul politic practicat în România de 32 de ani, 2024 va fi şi sfârşitul evoluţiei sale politice.

Datoria faţă de propria votanţi ar impune USR PLUS să părăsească coaliţia, să facă o opoziţie corectă şi cinstită, cu ochii la nevoile ţării şi alegătorilor săi. Dacă PNL va continua să guverneze cu un guvern minoritar, sau se va ajunge la alegeri parlamentare anticipate, sau o revenire la putere a PSD-AUR, USR PLUS îşi va privi în ochi proprii alegători spunându-le că nu i-a minţit în campaniile electorale.

Ce şanse sunt ca scenariul acesta sumbru să nu devină realitate

Uniunea Europeană. Cine-şi imaginează că poate păcăli UE aşa cum pot fi păcăliţi alegătorii români se înşeală amarnic.  România nu va primi un cent de la UE, prin PNRR sau din fondurile sale din actualul exerciţiu finaciar în absenţa reformelor. Mai mult, nici fraudele bugetare nu mai sunt ce-au fost, în faţa vigilenţei DNA şi a dnei Koveşi.

Împrumuturile se vor opri. Guvernarea PNL-Orban-Cîţu a împrumutat circa 40 de miliarde euro, profitând de ridicarea pragului de 3% din PIB deficit bugetar, provocată de pandemie. Cum se va descurca guvernul Orban, sau oricum se va numi, când investitorii vor spune „stop”, nu mai avem încredere că România este capabilă să restituie împrumuturile? Momentul acesta este foarte aproape, oricât s-ar iluziona actuala coaliţie. Agenţiile de rating şi investitorii calculează la centimă toate datoriile făcute de România. Scenariul din 2010 se apropie de final. Fără aceste împrumuturi România nu poate plăti pensii şi salarii bugetare. Ideile dlui Cîţu, ca banii vor merge în investiţii, sunt vise exotice.

Susţinerea populaţiei se va îndrepta spre PSD-AUR

În alegerile la termen sau anticipate, actuala putere nu poate invoca nimic în favoarea sa. Reforme ioc, investiţii prea puţine şi neesenţiale. Singurul ministru care performeaza, Cătălin Drulă, se va lovi de lipsa fondurilor. I se va spune franc că nu există fonduri pentru plata proiectelor de infrastructură lansate. Şi atunci, totul va stagna.

Concluzie

Prefer să nu devină realitate previziunile de mai sus. Dar sunt slabe speranţe să fie aşa. Toată istoria politică a ultimilor 32 de ani ne conduc spre aceste concluzii.