Dăncilă vs. Iohannis

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dezbatere Iohannis - Dăncilă

În spaţiul public opţiunile de vot sunt împărţite între: ală mă enervează că e arogant, că nu vorbeşte, nu vrea dezbatere, etc., cealaltă este analfabetă, este PSD, sluga lui Dragnea, etc.

Cumva se face că în perioada dintre alegeri suntem cu picioarele pe pământ şi suntem conştienţi de nivelul politicienilor care ne reprezintă în fiecare dintre instuţiile importante ale ţării. Însă când vin campaniile electorale, avem aşteptările un pic cam exagarate. Vrem să vedem dezbateri de parcă ar candida politicieni care au absolvit Oxford, Stanford, Harvard şi abia aşteptăm să vedem ideile lor îndrăzneţe şi viziunea despre România următorilor 10 – 20 – 30 de ani.

Dar cumva cumva lucrurile se întâmplă de aşa natură încât ne trezim mereu la realitate. Uităm că în general a predominat circul, atacurile la persoană, victimizarea şi promisiunile făcute sunt mereu departe de realitate şi departe de a putea fi realizate, mai ales în anumite contexte politice sau economice.

Evident că atitudinea candidaţilor faţă de o potenţială dezbatere o privim cât se poate de subiectiv, în funcţie de preferinţe, aşteptări, frici, ş.a.m.d. Este ironic de exemplu cum domnul Iohannis zicea în urmă cu 5 ani cam pe vremea asta într-o postare pe Facebook următoarele: “Constat că domnul Victor Ponta îşi menţine aceeaşi atitudine arogantă cu care ne-a obişnuit şi în ceea ce priveşte organizarea unei dezbateri electorale atât de aşteptatede către toţi românii interesaţi să afle proiectele celor doi candidaţi rămaşi în cursa pentru Palatul Cotroceni.”

Cum privim acum acest moment? Ce înseamnă refuzul de a avea o dezbatere în contextual celor spuse de domnul preşedinte când a fost în postura doamnei Dăncilă?

“Să aibă curajul să îşi asume o confruntare de idei corectă”, acelaşi domn Iohannis, în aceeaşi postare.

Ideea este următoarea, că dacă vrem să fim realişti, ar fi o dezbatere între un om care nu vorbeşte şi nu confruntă subiectele în afară de cele care îi convin sau care îi sunt favorbaile contextului politic, cam aşa a fost tot mandatul. Iar în partea cealaltă, să fim puţini serioşi… cu tot respectul pentru funcţie, doamna a fost departe de funcţia de premier, şi este mult mai departe de a fi demnă de funcţia de preşedinte, intelectual, comportamental, etc. Doamna Dăncilă a devenit foarte agresivă în ultima perioadă şi ar fi culmea să nu încerce să-l provoace pe domnul Iohannis constant până poate-poate acesta răspunde şi merge în dezbatere cu dânsa.

Un lucru este sigur, de amorul artei, de dragul democraţiei, din respect pentru noi toţi, şi mai ales, dar mai ales pentru “România Normală”, o dezbatere între cei doi ar fi normal să se întâmple. Dar aşteptările reale cam care ar putea fi, sincer? Nu ar fi altceva decât circ şi pâine, iar presa şi consumatorii de scandaluri abia aşteaptă o astfel de confruntare. Ne putem alege cu ceva mai mult în afară de a fi din ce în ce mai dezamăgiţi?

Pentru mine este clar ca lumina zilei că nu ar fi o dezbatere despre idei ci despre atacuri la persoană, victimizare şi nelipsitul “care a furat mai mult?”

Este adevărat că doamna Dăncilă nu are absolut nimic de pierdut dintr-o astfel de confruntare, are numai de câştigat. Obicetivul realist al partidului este să scoată cât mai multe procente posibile, iar asta se poate întâmpla doar dacă se întâmplă dezbaterea. Dacă zice prostii, o cunoaştem, e a noastră, mai râdem un pic şi ne trece. Însă dacă domnul Iohannis este prins în offside, toate tunurile vor fi pe dânsul, iar comentariile ni le putem imagina fiecare.

Câteva remarci despre fiecare

Mă întreb ce făcea domnul Iohannnis dacă nu ar fi fost PSD, cam care era cea mai mare realizare? A da jos un guvern nu poate fi trecut neapărat la succese.

Este un preşedinte observat şi apreciat de către liderii europeni. Un politician care în afară de dialectul locului din care provine, ştie limba română, engleză, germană. S-a ţinut de valorile europene şi de menţinirea echilibrului în justiţie, atât cât l-a ajutat contextul. Nu a pus-o pe Sevil Shaiddeh premier. Un om la fel de ascultător ca doamna Dăncilă, dar cu o experienţă şi abilitate extraordinară de a coordona (să-i zicem coordona) administraţia.

În schimb, comunicare zero. Spunea domnul Iohannis zilele trecute că preferă să discute cu cetăţenii decât cu doamna Dăncilă. Sigur. La fel ca în ultimii 5 ani. Nu a avut un interviu anual (deja exagerez) despre momentele importante din mandat, realizări, nereuşite, şamd. Nu mai vorbim despre faptul că în momente foarte importante a trimis purtătorul de cuvânt să transmită mesaje, mai ales în cazul demiterii Codruţei Kovesi. De menţionat şi proasta gestioanre a circului creat de Liviu Dragnea de când a intrat PSD la guvernare.

Doamna Dăncilă... cât a fost prezent Liviu Dragnea pe scena politică, ştim cu toţii cum a fost. Nu a ieşit din cuvântul lui, nu a avut dialog cu presa, a citit declaraţii şi nici pe acelea cum trebuie. A făcut greşeli după greşeli, de la a poci în mod perseverent limba română, la greşeli diplomatice de tot râsul şi la victimizare constantă.

La realizări notabile, pot aprecia că măcar a fost constantă, dânsa, dânsa împreună cu echipa de guvernare, în a transmite constant mesaje care se adresau categoriilor defavorizate din România. Indiferent de etnie sau categorie socială, reprezintă un număr semnificativ al populaţiei din România şi sunt primii care ar trebui luaţi în calcul când vine vorba de educaţie, locuri de muncă, reprofesionalizare, etc.

La capitolul realizări notabile mai pot trece:

-

-

-

-

-

În altă ordine de idei, pe oricine alegem dintre cei doi, va reprezenta ţara şi interelese ei la nivel internaţional în următorii 5 ani. Fiecare să voteze conştient. Pe oricare dintre ei îi luăm la puricat, le putem găsi numai defecte în funcţie de preferinţe şi de faptele la care ne raportăm. Nu avem candidaţii ideali, dar trebuie să ne obişnuim să privim lucrurile analitic şi cât se poate de obiectiv, chiar dacă în cazul de faţă, din punctul meu de vedere este destul de greu de făcut.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite