De ce a fost primit Cioloş cu căldură de liderii Europei?
0Am avut posibilitatea cu toţii să urmărim imaginile cu Dacian Cioloş, prim-ministrul României, primit cu (cel puţin) căldură la Consiliul European. O schimbare categorică de atitudine a Europei, dar faţă de România sau faţă de omul Cioloş?
Cetăţenii României au avut posibilitatea, graţie postării pe pagina personală de Facebook de către Dacian Cioloş însuşi, să vadă cu ochii lor cum Prim-Ministrul României este primit cu căldură, curtoazie, chiar prietenie de marii lideri europeni. Juncker, Hollande, Merkel, Martin Schultz chiar Viktor Orban s-au salutat cu Cioloş şi chiar s-au luat în braţe. Putem observa o schimbare categorică a modului de raportare a liderilor europeni faţă de un prim-ministru al României. Evident, comparaţia o facem vizibil cu modul jalnic în care Traian Băsescu cerşea practic cu mâna întinsă un salut de pe la vreun premier străin. Chiar fostul premier, Victor Ponta, cu toate eforturile de PR, era un personaj ocolit, evitat şi ignorat de liderii europeni.
Înainte să interpretăm atitudinea liderilor UE, trebuie făcute două menţiuni importante: în primul rând, premierul a fost delegat de preşedintele Statului să meargă la Consiliul European fără scandal şi cu un mandat coerent şi concordant cu principiile politice externe ale României enunţate şi acceptate anterior. Nici presa nu a avut nimic de obiectat tocmai din cauza aerului de normalitate a acestei mandatări.
În al doilea rând, nu putem să nu ne întrebăm de ce premierul tehnocrat şi cu mandat tehnic limitat a postat pe cea mai utilizată reţea de socializare imagini despre cum a fost el primit la Consiliul European! De-a lungul carierei sale, Dacian Cioloş a fost un înalt funcţionar român şi european destul de discret şi cu ieşiri publice doar atunci când a fost necesar şi pe probleme tehnice, profesionale. Postarea de acum, cu siguranţă preluată de tot mediul audio-vizual din ţară, a avut un clar caracter de imagine, de PR politic înainte de toate! Iar acest câştig important de imagine al premierului Cioloş nu poate avea alt scop decât pregătirea lui de acumulare de capital politic. Iar acest fapt, la rândul lui, nu face decât să aducă o confirmare în plus faptului că intenţia preşedintelui Iohannis de a avea „guvernul meu” este extinsă în pregătirea unui partid prezidenţial, cu mult lăudatul tehnocrat în fruntea-i!
Revenind la imaginile sugestive de prietenie între liderii europeni şi Dacian Cioloş, o primă întrebare răsare în minte: europenii se bucură că îl văd pe premierul României, ţară parteneră, sau pe omul Dacian Cioloş? Prin gesturile şi zâmbetele sincere (un om când nu zâmbeşte sincer, ridică doar colţurile gurii, fără a ridica colţurile ochilor!) liderii europeni par a se bucura de prezenţa omului Dacian Cioloş, ajuns printr-o fericită coincidenţă la Consiliul European. Faptul în sine nu este rău atât timp cât relaţiile personale, extrem de importante, se vor răsfrânge pozitiv asupra României şi a traseului ei în dezvoltare.
Totuşi, există o nuanţă de ierarhizare în aceste relaţii şi manifestările lor. Dacian Cioloş a fost mulţi ani un funcţionar european, culminând cu un mandat reuşit de comisar european, un fel de ministru al Europei. Prin urmare, funcţia sa, mai înaltă sau mai joasă în ierarhia funcţionarilor europeni, a fost una executivă. Funcţia executivă, deşi importantă, este privită ierarhic inferior celei decizionale politice, fiindcă un funcţionar este, până la urmă, un executant aflat în slujba decidenţilor politici, la rândul lor, reprezentanţii cetăţenilor.
Considerând cele de mai sus, da, Cioloş a fost primit cu căldură şi prietenie de liderii Europei tocmai fiindcă îl cunoşteau din cercurile înalte şi fiindcă se mai întâlniseră şi lucraseră cu el. Însă nu putem ignora faptul că este posibil să se fi bucurat ca şi cum au revăzut unul dintre funcţionarii pe care îi cunoşteau din aparatele administrative, aflate la dispoziţia deciziilor lor politice.
Cred, prin urmare, că deşi primirea călduroasă a lui Cioloş, temporar prim-ministru, este un prim pas bun pentru ţara noastră şi relaţiile ei externe, România mai are cale lungă până să ajungă o voce solidă şi serioasă la masa marilor decidenţi.
Se încarcă comentariile...
