De la Monica Macovei la Nelson Mandela

Europarlamentarul Monica Macovei, candidat independent la alegerile prezidenţiale din toamnă, a mărturisit că se simte apropiată de modelul politic reprezentat de fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela. Ceea ce mărturisesc că m-a surprins.

Nelson Mandela rămâne unul din acele simboluri despre care într-o lume, nu-i aşa, globalizată, liberă şi invariabil democratică, nu poţi vorbi decât la superlativ. Însă un cadidat la funcţia supremă în stat ar trebui să aibă o cultură politică ceva mai profundă. N-ar trebui să se limiteze la poveştile din mass-media.

Caz în care ar fi trebuit să ştie că în 1961, inspirat de revoluţia lui Fidel Castro, Nelson Mandela a creat aripa militară a Congresului Naţional African, denumită „Lacea naţiunii” (MK), împreună cu Joe Slovo, nimeni altul decât liderul Partidului Comunist din Africa de Sud. Majoritatea primilor membrii erau albi şi proveneau invariabil din partidul comunist. Deşi a negat întotdeauna că ar fi fost, la rândul său, înregimentat în mişcarea comunistă, studii recente sugerează contrariul, e adevărat pentru o scurtă perioadă de timp, la sfârşitul anilor `50 sau începutul anilor `60 (Ellis, Stephen,  „The Genesis of the ANC's Armed Struggle in South Africa 1948–1961". Journal of Southern African Studies 37, 2011, (4): pp. 657–676).

Liderii MK au stabilit drept principală armă de luptă sabotajul, „pentru că nu implica pierderile de vieţi omeneşti”, dar Mandela a precizat ulterior că „în cazul în care această tactică eşua, urma să trecem la război de gherilă şi teorism” (Mandela, Nelson, Long Walk to Freedom Volume I: 1918–1962. Little, Brown and Company, 1994). La 16 decembrie 1961, o zi cu conotaţii religioase şi naţionaliste, au avut loc 51 de atacuri cu bombă, urmate de alte atacuri în ajunul anului nou.

Mandela a fost capturat de poliţie la 5 august 1962. La proces a recunoscut acţiunile de sabotaj, dar nu şi cele de gherilă armată. Procesul a captat atenţia lumii întregi, acuzaţii fololsindu-se de notorietatea obţinută pentru a-şi clama totala nevinovăţie.

Mă opresc aici. O las pe doamna Macovei să afle, de exemplu, despre sprijinul permanent oferit de Mandela lui Fidel Castro. Sau de relaţia personală pe care o avea cu liderul comunist Joe Slovo, la funeraliile căruia, în 1995, Nelson Mandela declara: „Tovarăşul Joe a fost unul dintre creatorii fundamentelor pentru o viaţă mai bună”. Şi,plecând de aici, poate doamna candidat va fi interesată să studieze alianţa îndelungată care a unit Congresul Naţional African şi Partidul Comunist din Africa de Sud.

Poate aveţi timp şi de o scurtă lectură: huffingtonpost.com. Doar vă clamaţi apartenenţa la dreapta, nu-i aşa?

La câţi martiri are această ţară, după ce sute de mii de români au înfundat puşcăriile comuniste, dumneavoastră găsiţi de cuviinţă să-l aveţi drept model politic pe Nelson Mandela?

Poate vă reconsideraţi poziţia, cu simpatie o spun.