Politică

articolul anterior articolul urmator

De ce nu mai râde nimeni la 100 de zile cu Iohannis la Cotroceni

16
30 Mar 2015 13:26:49
Bogdan Diaconu
Umorul, ultimul refugiu al românilor, a dispărut în epoca Iohannis
Umorul, ultimul refugiu al românilor, a dispărut în epoca Iohannis

Iohannis se simte bine la Cotroceni de 100 de zile. România se simte din ce în ce mai rău însă cu un preşedinte figurant care a transformat mandatul într-un soi de pontificat misterios, întrerupt în sacralitatea sa doar de câte o bulă iohannică emisă pe Facebook, şi aceea din când în când. Iohannis cere credinţă oarbă în sine şi pe ea se şi bazează. Vinovaţi sunt cei care cer dovezi.

Ce s-a întâmplat remarcabil în cele 100 de zile de când Iohannis şi-a luat ţara înapoi? Numărul fanilor pe Facebook a crescut la un milion şi jumătate. Senzaţional, dar Inna, Akcent, Smiley şi Connect-R au mai mulţi, aşa încât nu ştiu dacă mandatul lui Iohannis poate rămâne în istorie doar pe această bază.

O altă caracteristică a pontificatului iohannic este că sunt respinse legile care nu convin. Legea prin care Avram Iancu e declarat Erou al Naţiunii Române a fost doar un început, deşi ea era depusă în Parlament de lideri liberali. Să vedem dacă PNL mai are curajul să o susţină şi să i-o retrimită suveranului pontif după ce acesta a dat semnalul că nu înghite istoria românilor. A urmat respingerea Codului Silvic, o măsură cu impact major care a născut întrebări referitoare la prietenia preşedintelui cu un consul austriac şi cu privire la firma austriacă de mare succes din România care taie arborii seculari din Munţii Retezat şi-i transformă în butuci de şemineu pentru supermarketurile din Austria. Totul rămâne fără ecou însă, pentru că, de când Cotroceniul a devenit Vatican, nimic nu răzbate de dincolo de zidurile fortăreţei sacrosante.

De Iohannis nu poţi nici măcar să râzi, îţi îngheaţă umorul în vene. În felul acesta, românilor li s-a luat şi ultimul refugiu care i-a însoţit în vremurile grele: hazul de necaz. Să vedem cui îi dă mâna să râdă de suveranul pontif!

Ce ştim sigur despre pontifex maximus Iohannis la 100 de zile de mandat este că nu dă explicaţii muritorilor de rând. Credinţa pe care o pretinde preşedintele este de tip medieval: crezi ori nu crezi, alte explicaţii nu se livrează. Cu atât mai puţin dovezi. Sau poate că nu modelul pontifical îl caută preşedintele, ci pe cel regal, dar absolutist. Monarhul de la Cotroceni este deasupra vieţii mărunte a românilor şi nu se coboară până la a vedea ce se întâmplă cu ţara. Dacă ceva merge rău, şi totul merge rău, vinovaţi sunt alţii. Ca un alt împărat al Japoniei, Iohannis poate fi văzut foarte rar şi numai cu ocazii ceremoniale, fără contact cu plebea ignorantă şi măruntă care nu poate înţelege energiile eterate care emană de la Cotroceni şi fără a fi confruntat cu întrebările ignobile ale presei care nu-l venerează. O presă, cum s-ar spune, păgână, prin raport cu credinţa în Iohannis.

În acest sens, Iohannis reprezintă un fel de copie mic-burgheză a monarhiei de care, am văzut, se simte ataşat, probabil în încercarea de a o imita. E greu să atingi însă nobleţea naturală atunci când arunci cu paltoanele. Rafinamentul, fie el aristocratic sau nu, este o cucerire lăuntrică înainte de a fi una socială. Impostura e jenantă. Românii mai au însă timp să se convingă dacă Iohannis se vrea suveran pontif, monarh, sau amândouă, în următorii patru ani şi mai bine în care cetăţenii vor fi obligaţi să încerce să deceleze misterul care înconjoară Palatul Cotroceni. Îmi permit să fac o previziune dureroasă, aceeaşi pe care am făcut-o încă dinainte de alegeri, aceea că nu e niciun mister la mijloc şi că ”împăratul e gol”. Acesta este motivul pentru care se ascunde…

Ca o concluzie amară, românilor le-a pierit şi umorul în cele 100 de zile. Şi preşedinţii anteriori erau la fel de străini de interesele poporului român, dar, tocmai din acest motiv, românii îşi găseau refugiul în bancuri şi în ironie. Ce glume bune se făceau despre Iliescu, Constantinescu sau Băsescu… De Iohannis nu poţi nici măcar să râzi, îţi îngheaţă umorul în vene. În felul acesta, românilor li s-a luat şi ultimul refugiu care i-a însoţit în vremurile grele: hazul de necaz. Să vedem cui îi dă mâna să râdă de suveranul pontif!

 P.S. Pentru ca tabloul să fie complet, merită specificat că una din marile realizări ale pontificatului lui Iohannis este coabitarea fericită cu Guvernul lui Ponta şi cu penalii de peste tot. Această coabitare PNL-PSD-Iohannis-Ponta i-a scăpat de justiţie pe Vosganian (PNL) şi pe Borbely (UDMR) şi de arestare pe Dan Şova (PSD). Să nu mai spunem că nu şi-au luat ţara înapoi!

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

16 Comentarii

herr v3.01
30.03.2015, 14:25:19

Dle. Diaconu. Doua vorbe. Daca Legea Avram Iancu e buna, Parlamentul sa faca bine sa i-o returneze a doua oara si Ioha va fi silit s-o aprobe. Idem si cu Codul Silvic. Referitor la PS. "Coabitarea" cu restul politicienilor pentru a-i scapa de justizie pe cei trei. Lucrurile stau taman invers. Pe FB Presedintele si-a exprimat destul de clar nemultumirea ca Parlamentul a respins cererile procurorilor... PS> treaba cu umorul e hazlie. Cand dau peste prapastiile pe care le scriu unii pe forumuri, pe mine ma umfla rasul...

-3 (5 voturi)
Ara Brandiana
30.03.2015, 15:43:15

Credinta ta in Johannis se bazeaza doar pe filo-germanism si pe fata lui de sfinx amutit in tacere. Cu toate ca si credinta ta in Johannis seamana leit cu credinta vanatorului in Basescu, templul lui Johannis e doar un balon umflat pe care-l sufla vantul in toate directiile, pe cand Templul lui Basescu sta infipt in pamant si in constiinte cu piloni si o baza solida a democratiei in care, neamtul tau aerian, cu toate ca il admira nu poate sa intre si nici sa se inchine. Si ca sa demonstram ca nu ne-am pierdut complet umorul, priveste-l mai atent pe aerianul tau : "Imparatu-i demascat, a ramas in curul gol si-acum zboara ca-i usor."

+3 (5 voturi)
herr v3.01
30.03.2015, 18:45:36

Ara, Ara, iar te pierzi cu Firea. Nu e vb de nici un filo-ism ci de realitatea administrarii superioare a unui oras transilvan. Ioha s-a dovedit a fi un bun gospodar, care a lasat un oras european in urma atunci cand a plecat la Cotroceni. E ceva diferenta intre el si fostul primar Darius V, cu comorile sale ascunse. E Darius cel estet, care in tinerete s-a inchinat la "Templul lui Basescu [care] sta infipt in pamant si in constiinte cu piloni si o baza solida a democratiei" unde cuvantul de ordine era "fura cat vrei dar da partea cuvenita Templului si inmulteste-te fericit"...

-1 (5 voturi)
Vanatorul/d.c.
30.03.2015, 15:39:44

"De ce nu mai râde nimeni la 100 de zile cu Iohannis la Cotroceni" Haida de..! Cum nu rade nimeni, d-le Bogdan Diaconu..? Pai eu, ma prapadesc de ras, cand il vad cum citeste de pe fituicile pe care i le baga in buzunar Dan Mihalache, cu morga aia ..imperiala, admirabil de caraghioasa..! Hi..hi..hi..! Parca ar suge bumboane cu aroma de ..red hot chili, zau asa..! Da' chestia cea mai nostima e ca si Prim-ginericu' natiei pesediste, se ditreaza grozav pe sema Imparatului Fecebook-ului..! Cre'ca si de aia anuntat recent, ca-i mareste salariul..! E clar merita, dom'le..! Umorul trebuie rasplatit pe masura..!😜

+2 (2 voturi)
herr v3.01
30.03.2015, 18:27:57

"Cum nu rade nimeni, d-le Bogdan Diaconu..? Pai eu, ma prapadesc de ras [...]" - pai iar n-ai inteles, l'oiseau, tu esti un nimeni :) Pardon, nu l'oiseau, ci un mare nimic cu trei sute si ceva de fani, care se tot roteste pe orbita la 3500 chilometri de pamant. Si acum da fuga la nenea Sergiu, sa ma parasti ca iar te-am poreclit...

-3 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (16)