De ce planul PSD de a amâna alegerile parlamentare e în van. Cum îl poate bloca Iohannis pe Ciolacu

Klaus Iohannis coabitează cu Marcel Ciolacu

Liderii PSD, prin interpuşi, încearcă să împingă alegerile parlamentare până în luna martie 2021, mizând pe erodarea PNL la guvernare pe fond de pandemie. Însă preşedintele Klaus Iohannis poate bloca legea prin care PSD caută să prelungească mandatul actualului Legislativ. Aşadar, alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 6 decembrie. De altfel, suntem în plin calendar electoral.

1.  Majoritatea PSD a adoptat în luna iulie un proiect de lege prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare, nu Guvernul, aşa cum s-a întâmplat în ultmii 30 de ani. Intenţia PSD - care împreună cu ALDE, ProRomânia şi uneori UDMR are majoritate în Parlament, deşi a pierdut guvernarea în toamna anului 2019 - a fost să taie din atribuţiile Guvernului PNL. Proiectul a ajuns pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, însă şeful statului a trimis legea la CCR. În paralel, Guvernul Orban a demarat procedura de organizare a alegerilor parlamentare în data de 6 decembrie. Spre exemplu, săptămâna viitoare, pe 7 octombrie, partidele trebuie să depună listele de candidaţi pentru diaspora.

În urmă cu două zile, CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis şi a decis că legea PSD prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor e constituţională. Numai că decizia trebuie însoţită de motivare ca să producă efecte. Potrivit legii, CCR trebuie să publice motivarea în cel mult 30 de zile. Practica arată că CCR publică uneori motivările după o săptămână, alteori după o lună. Însă povestea nu se va încheia odată cu publicarea motivării.

Chiar dacă legea a trecut de flitrul Curţii, preşedintele Klaus Iohannis poate să retrimită proiectul în Parlament pentru reexamniare în termen de 10 zile. Aşadar, vor mai trece câteva zile până când CCR va publica motivarea, alte 10 zile va mai targe de timp Iohannis, apoi Parlamentul trebuie să dezbată din nou proiectul. Să presupunem că lucrurile vor decurge cu maximă viteză: PSD ava strânge din nou o majoritate parlamentară şi într-o săptămână va retrimite legea la Cotroceni. Şeful statului are din nou termen de gândire 10 zile, de această dată fiind obligat să promulge legea. Însă chiar dacă procedura va merge pe repede-nainte, mai devreme de începtul lunii noiembrie legea PSD (adoptată în iulie) nu va fi prolumgată. Tot la începutul lunii noiembrie va începe campania electorală pentru alegerile parlamentare. Asta ar însemna ca în plină campania electorală, PSD să forţeze amânarea alegerilor pentru primăvară, însă nici aşa n-ar avea succes. Explicaţia, mai jos.

2. După decizia de miercuri a CCR (care nu este încă însoţită de motivare), PSD, prin interpuşi, a depus un proiect de lege care stabileşte data alegerilor parlamentare în 14 martie 2021. Proiectul a fost iniţiat, formal, de Adrian Dohotaru, ales în 2016 pe listele USR, care apoi a demisionat din partid şi a ajuns în anturajul PSD. În mod normal, proiectul nu poate fi dezbătut şi adoptat de Parlament până când Iohannis nu promulgă legea iniţiată de PSD în vară (discutată la punctul 1). Atât timp cât nu există o lege intrată în vigoare care să ofere Parlamentului puterea de a stabili data alegerilor parlamentare, Guvernul rămâne suveran. Aşadar, PSD ar trebui să aştepte până la începutul lunii noiembrie (cel puţin) ca Iohannis să promulge legea adoptată în vară. Apoi, pe baza acelei legi, Parlamentul să fixeze data alegerilor parlamentare în martie. Asta ar însemna ca în plină campanie electorală parlamentarii să-şi prelungească mandatele, cu de la sine putere, încă trei luni. 

Dar să presupunem că PSD nu aşteaptă ca Iohannis să promulge legea trecută de flitrul CCR. Săptămâna viitoare, social-democraţii adoptă legea depusă de Adrian Dohotaru ( cu 14 martie data alegerilor) în procedură de urgenţă şi proiectul ajunge pe masa preşedintelui pentru promulgare. Potrivit Constituţiei, Iohannis are termen de gândire 20 de zile. Apoi sesizează CCR. O poate face şi Guvernul Orban. Aşadar, ajungem la finalul lunii octombrie fără ca legea PSD să fie în vigoare. În paralel, 22 octombrie este termen limită pentru depunerea listelor de candidaţi pentru circumscripţiile electorale din ţară.

După contestaţia preşedintelui (sau a Guvernului) Curtea stabileşte termenul de judecată, care niciodată nu e mai devreme de două săptămâni de la sesizare. Ajungem la mijlocul lunii noiembrie, în plină campanie electorală. Să presupunem că magistraţii CCR dau din nou dreptate PSD. Degeaba. Iohannis va trage din nou de timp. Mai întâi aşteaptă motivarea CCR. Apoi se mai gândeşte 10 zile şi retrimite proiectul la reexaminare. Apoi se gândeşte din nou 10 zile până să promulge legea. Adunat, se ajunge la mijlocul lunii decembrie (în cel mai strâns calendar) când alegerile parlamentare ( din 6 decembrie) vor fi trecut deja. Aşadar, legea PSD va deveni caducă. Proiectul depus de Adrian Dohotaru nu are nicio şansă să intre în vigoare înainte de 6 decembrie, data alegerilor parlamentare stabilită de Guvernul Orban, potrivit legislaţiei în vigoare.

3. Proiectul iniţiat de Adrian Dohotaru oricum ridică probleme de constituţionalitate. Articoul 63 din Constituţie spune: ”(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”. Prin urmare, alegerile parlamentare pot fi amânate cu trei luni doar dacă preşedintele Klaus Iohannis impune din nou starea de urgenţă, fapt puţin probabil.

Concluzia: PSD va susţine în următoarele două luni că Guvernul Orban pune în pericol sănătatea românilor prin organizarea alegerilor în luna decembrie, în timp ce PNL şi Iohannis vor crtitica faptul că parlamentarii PSD fac tot posibilul să mai încaseze încă trei luni leafa şi restul privilegiilor.