De vorbă cu Justiţia în Parlament
0Conducerea Senatului a discutat luni, la solicitarea preşedintelui Senatului, despre posibilitatea organizării unei şedinţe de plen având ca temă principală justiţia.
Mă bucură decizia colegilor senatori, pentru că, iată, există teme mai importante decât “colecţia toamnă-iarnă pentru deputaţi” sau ultimele trenduri în materie de coafuri...
Şi dacă tot ne propunem să fim pragmatici şi în Camera Deputaţilor, le propun colegilor mei să solicităm şi noi o dezbatere similară cu cea de la Senat.
Deşi se fac progrese vizibile, sistemul judiciar din România se confruntă încă cu destul de multe probleme şi o discuţie care să se fie dedicată exclusiv justiţiei nu poate fi decât constructivă.
Iar subiectul justiţie şi reforma sistemului juridic mă provoacă să vă spun câteva cuvinte despre o propunere legislativă pe care am depus-o recent. Aceasta vizează modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Dacă ne raportăm la acest moment, OUG nr. 51/2008 prevede posibilitatea părţii de a beneficia de asistenţă extrajudiciară prin avocat, însă nu prevede în mod expres şi posibilitatea părţii de a beneficia de asistenţa prin avocat şi în cadrul procedurii de mediere, în situaţia în care procedura are loc anterior declanşării unui litigiu în instanţă.
Situaţia descurajează părţile să intre în procedura de mediere datorită faptului că în această ipoteză, partea ar trebui să plătească atât onorariul mediatorului, cât şi al avocatului, iar acestea sunt costuri pe care probabil partea nu şi le va permite.
Pentru a evita astfel de situaţii e clar nevoie de instituirea posibilităţii părţii de a beneficia de ajutor public extrajudiciar constând în asistenţa prin avocat şi în faza de mediere. Avantajul unei astfel de modificări va fi resimţit atât în rândul justiţiabililor, cât şi al instanţelor de judecată şi al avocaţilor care oferă asistenţă extrajudiciară.
O informare cât mai bună a cetăţenilor cu privire la toate opţiunile pe care le au, în vederea soluţionării conflictelor, răspunde exigenţelor impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privitoare la soluţionarea echitabilă şi într-un termen rezonabil a proceselor.
Şi pentru că iniţiativa mea se referă la ajutorul public judiciar, o altă temă extrem de importantă şi în strânsă legătură cu acest aspect, care ar putea face obiectul unei dezbateri în Camera Deputaţilor, este şi liberul acces la justiţie.
Acesta reprezintă facultatea fiecărei persoane de a se adresa unei instanţe judecătoreşti pentru apărarea drepturilor sale sau valorificarea intereselor sale legitime. Atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi jurisprudenţa CEDO arată că simpla consacrarea a unui astfel de principiu, chiar şi la nivel constituţional nu este suficientă, neputând asigura eficacitatea reală a acestuia dacă în practică sunt întâmpinate diverse obstacole. Totuşi, unele condiţii care sunt stabilite pentru a accede la o instanţă de judecată au fost considerate de CCR ca nefiind un impediment în calea exercitării liberului acces la justiţie. Şi mă refer aici la proceduri special instituite prin lege, la proceduri administrative sau administrativ-jurisdicţionale sau chiar la şedinţa de informare privind avantajele medierii.
Cât timp îi conferă în continuare dreptul justiţiabilului de a se adresa unei instanţe de judecată cu pretenţia sa, orice procedură prealabilă obligatorie, instituită de legiuitor nu este de natură a încălca liberul acces la justiţie sau a limita acest acces.
Astfel de proceduri au în general scopul de a asigura o soluţionare mai rapidă a anumitor tipuri de litigii, de a degreva instanţele judecătoreşti de acele cauze care pot fi rezolvate şi pe aceste căi şi de a-i permite justiţiabilului să evite cheltuielile de judecată.
Probabil vă întrebaţi de ce am ales să prezint aceste idei. Cred că dezbaterea din camerele Parlamentului ar trebui să se concentreze şi pe găsirea unor soluţii pentru eterna supra-aglomerare a instanţelor judecătoreşti, problemă pe care o ştim toţi şi pe care am semnalat-o ori de câte ori am avut ocazia.
Rezultatele oricărei soluţii găsite se vor resimţi imediat: degrevarea instanţelor de acele litigii cu o importanţă mai mică le va permite judecătorilor să îşi concentreze atenţia asupra cauzelor complexe, crescând astfel şi calitatea actului de justiţie. Magistratul are în acest mod mult mai mult timp să judece alte cazuri, deci se va putea reduce şi numărul de erori judiciare, crescând în acelaşi timp şi satisfacţia justiţiabililor.
Sper că apelul meu va fi auzit de colegii din Camera Deputaţilor şi că vom organiza şi noi cât mai curând o dezbatere pe problema justiţiei.
Preluat şi pe http://www.alinagorghiu.ro