De ce a pierdut PNL şi ce şanse are Nicuşor Dan la toamnă

Nicuşor Dan este câştigătorul alegerilor locale

Principalul motiv pentru care PNL a fost înfrânt categoric în Bucureşti stă în incapacitatea conducerii acestui partid de a se adapta la momentul politic şi social pe care electoratul de dreapta îl traversează. Liberalii au refuzat să vadă, au refuzat să audă, au refuzat să ia contact cu realitatea.

Pentru PSD a fost mult mai simplu. Electoratul social-democrat nu vrea reforme în partid, nu doreşte schimbarea modului de a face politică, este foarte mulţumit dacă aleşii pun panseluţe şi nu dă doi bani pe mesajul anticorupţie. De aceea, PSD nu are ce schimba pentru că şi-ar pierde votanţii.

În cazul PNL, situaţia este diametral opusă. În această zonă, electoratul a aşteptat figurile noi promise şi niciodată promovate. În această zonă, mesajul anticorupţie are relevanţă. Votanţii PNL şi-au dorit schimbarea modului de a face politică, au vrut competenţă şi nu demagogie. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. O conducere osificată, un partid fără lideri, un grup amorf care s-a agăţat de iluzii, asta a devenit marele PNL.

Şocul de la locale are toate şansele să se perpetueze şi la alegerile generale din toamnă. Pentru PNL, se pune chestiunea supravieţuirii politice. În criză de lideri, în criză de timp, în criză de idei, liberalii sunt pe punctul să sucombe subit la viitoarele alegeri, îngropând ultimul partid istoric din România. Asta este situaţia, dar probabil că dinozaurii din partid nu-şi fac prea multe griji pentru că nu înţeleg ceea ce li s-a întâmplat şi ceea ce li se va întâmpla cu siguranţă la toamnă.

Nicuşor Dan este marele învingător. A adus figuri cu totul noi. Chiar dacă domna Clotilde Armand a pierdut Sectorul 1, reţeta promovării unor persoane neimplicate în scandaluri, care şi-au construit în linişte o carieră, este o formulă câştigătoare. Aşa a ajuns Nicuşor Dan să conducă, în acest moment, a doua forţă politică din capitală, o formaţiune care a surclasat PNL.

Anunţul transformării USB în partid naţional era firesc. Noul partid are câteva luni la dispoziţie pentru a încerca o performanţă similară la nivelul întregii ţări.

Care sunt şansele lui Nicuşor Dan?

Care sunt riscurile pe care le are în faţă?

Marea sa şansă este să continue politica de resurse umane pe care a folosit-o la Bucureşti. Politica este personalizată şi marele atu al USB a fost noutatea candidaţilor propuşi. USB este acum pe val, dar asta nu garantează deloc că formaţiunea lui Nicuşor Dan va fi capabilă să păstreze momentumul.

PNL a fost pe val după victoria lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale. Cu toate astea, a pierdut ocazia de a se transforma şi apoi a început declinul.

La fel pentru USB. Politica la nivel naţional necesită mult mai multe resurse şi un efort de organizare uriaş. Victoria de la Bucureşti, pentru că este o victorie, poate rapid să se întoarcă într-o înfrângere în toamnă. Vânătorii de locuri calde în politică şi toţi oportuniştii au sesizat că se arată o pâine bună de mâncat la USB, viitoarea USR. Selecţia candidaţilor pentru alegerile din toamnă este o provocare serioasă. În judeţe, baronii controlează mişcările de trupe şi dacă vor considera că a venit vremea să se orienteze către o nouă formaţiune pentru că aşa au şanse să rămână la putere, atunci îşi vor trimite oamenii să se înroleze sub steagul lui Nicuşor Dan.

E greu de spus în ce măsură, conducerea USB va reuşi să filtreze şi să selecţioneze ofertele cu care va avea de a face în viitorul apropiat. De asta depinde succesul sau dispariţia formaţiunii la următoarele alegeri. Iar dacă vrea să joace la nivel naţional, Nicuşor Dan trebuie să lămurească lumea şi ce fel de partid vrea să construiască în afara mesajului privind corectitudinea şi onestitatea candidaţilor pe care îi promovează. Lupta nu se va mai da pentru o primărie, fie ea şi a României, ci pentru aducerea ţării pe o cale normală de dezvoltare. Iar aici e nevoie şi de alte mesaje şi în primul rând de clarificare ideologică.

Şi încă o concluzie despre schimbare în clasa politică. PMP nu a reuşit la nivel naţional să se dovedească o formaţiune capabilă de performanţă. Partidul este jucăria personală a fostului preşedinte şi nimic mai mult.