Declaraţiile zilei pe invers…
0
Ziua de ieri a fost una a contrastelor din punct de vedere al declaraţiilor liderilor partidelor politice. Ba Elena Udrea nu mai vrea preşedinţia PMP, ba Victor Ponta renunţă la congres de teama de a nu pierde şefia PSD. Evident, Alina Gorghiu are un plan să câştige mai mult decât preşedinţia PNL, deşi premier este anunţat un altul. Aparent, aceste declaraţii sunt contradictorii, deşi au un numitor comun.
Să ne imaginăm, pentru o clipă doar, că intenţiile politicienilor nominalizaţi mai sus sunt exact inverse cu cele declarate. În universul nostru, Elena Udrea iese public şi declară că s-a săturat, că nu o mai interesează PMP şi că nu mai vrea să fie preşedintele acestei formaţiuni. Intenţia este clară şi declarată fără echivoc! Haideţi să privim pe dos: Udrea îşi doreşte extrem de mult să conducă PMP şi se visează chiar mai mult decât atât! Cheile de lectură sunt aici nu doar principiile psihologiei paradoxale sau, popular, ale ”psihologiei inverse”, ci şi logica supravieţuirii politice. Evident, declaraţia de renunţare ar trebui să îl aducă în cele din urmă în PMP pe mult-prea-aşteptatul Traian Băsescu (efectul paradoxal). Doamna Udrea ştie că fără Traian Băsescu, formaţiunea pe care o conduce practic îşi pierde raţiunea de a exista. Însă, mai adânc, toată ”forţa” ei politică este dată de umbra de protectorat şi îndrumare dată de fostul preşedinte.
Astfel, chiar şi renunţând la fotoliul PMP pentru momirea lui Băsescu, Elena Udrea vizează conservarea propriului ei viitor politic aflat acum în marja de eroare a sondajelor.
Alina Gorghiu vine public cu un proiect de ţară chiar în preajma dezbaterilor despre căderea guvernului Ponta. Votul prin corespondenţă, situaţia economică, legea cartelelor telefonice preplătite, spitale, locuri de muncă, justiţie, reforma administrativ-teritorială, toate subiectele fierbinţi prezentate succint. Se prezintă telespectatorilor ca unul dintre cei doi lideri ai noului Partid Liberal (celălalt fiind absentul Blaga) însă mesajul este de politician care se pregăteşte pentru o poziţie superioară celei în care se află. ”Domnul Predoiu este formula agreată politic”, iar în aer se simte un ”dar…”. Se simte mugurele ideii de femeie prim-ministru.
Premierul Victor Ponta a ieşit de la ultimul birou permanent naţional al PSD cu o declaraţie care a stârnit un uşor vifor rece pe şira spinărilor de comentatori: nu facem congres în martie, doar o întâlnire a Consiliului Naţional, schimbăm statutul şi poate vorbim şi de congres. Prima tendinţă de comentator este să consideri că Victor Ponta trage de timp ca să rămână cât mai mult prim-ministru, poziţie din care ar avea şanse mai mari să câştige încă un mandat de preşedinte PSD. Dar dacă presupunem că premierul are intenţia exact inversă? Dacă, de fapt, ştiind că îşi pune în cap structurile din teritoriu cu toate ”măsurile de reformă” politică, Victor Ponta mizează pe propria-i auto debarcare? Poate însuşi gândeşte că, anunţând public reforme politice (pe care încă e departe să le implementeze în partid!), forţează inerţia contra schimbării în PSD şi acesta îl schimbă de la conducere.
Ar putea fi o ieşire onorabilă a unui ”wanna be” reformator, dar care a fost învins de sistemul de partid. De altfel, nu ar fi singurul din istoria stângii româneşti.
Toate speculaţiile de ordin psihologic de mai sus sunt posibile şi unele chiar probabile. Ceea ce este cu adevărat important este să privim lucrurile şi din alte unghiuri. Numitorul comun al declaraţiilor de astăzi este dorinţa de a deţine puterea. Ea este motorul motivaţional al politicienilor din vârful ierarhiei, dar nu numai al lor. Astfel, când judecăm acţiunile politicienilor trebuie să avem în vedere faptul că oamenii nu gândesc liniar, politicienii doresc puterea mai mult decât orice schimbare de sistem care le-ar sta în cale (indiferent cât de benefică ar fi pentru ţară!) şi cea mai simplă cale de a nu crede tot ce ni se spune este să inversăm afirmaţiile. Adevărul poate fi mai sucit decât ne aşteptăm!
Se încarcă comentariile...
