Demisia din succes

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oare cum o fi votat fostul ministru al finanţelor, Yanis Varoufakis, la referendumul de duminică? El spunea că dacă va ieşi „DA”, va demisiona; a ieşit „NU” şi a demisionat. Ce să creadă grecul de rând: declaraţia de dinainte de referendum, când politicianul susţinea varianta „DA”, sau gestul de după, prin care cetăţeanul fost ministru a invalidat rezultatul pentru care militase?

Paradoxalul gest al lui Varoufakis arată duplicitatea guvernanţilor greci, care au ştiut cât de gravă va fi situaţia dacă rezultatul referendumului va fi „NU”, dar au susţinut varianta „DA” doar pentru a fi coerenţi cu logica populismului care i-a adus la putere. Eu cred că fostul ministru de finanţe al Greciei şi-a dorit să plece din funcţie şi i-ar fi priit un „DA” la referendum pentru a avea seriosul motiv al „demisiei de onoare”. Dar, n-a fost să fie. Tot a plecat, chiar dacă referendumul i-a relegitimat Guvernul din care făcea parte.

Din cauza iresponsabilităţii guvernelor precedente, grecii au ajuns într-o situaţie în care niciuna dintre variante nu îi scapă de austeritate. Dacă votau „DA”, intrau în vigoare măsurile de austeritate asupra cărora era un anumit control, întrucât efectele sunt calculate. Grecii nu ar fi fost singurii europeni ce ar fi trecut prin astfel de situaţie. Să-i fi întrebat pe români, de exemplu, cum se poate trăi dintr-o pensie de 100 şi nu de 1000 de euro. Ar fi avut răspuns şi şi-ar fi explicat cum România are acum creştere economică. Mult blamatul pachet de măsuri de austeritate ne-a adus în această situaţie. Am plătit preţul crizei şi rezultatele încep să se vadă. Cu „NU”, pe greci îi aşteaptă tot o perioadă de austeritate, însă una cu n necunoscute. Este greu de prevăzut ce se va întâmpla dacă grecii vor reveni la drahmă, dacă această monedă le va aduce ceea ce au pierdut în timp ce au avut euro: siguranţa zilei de mâine. Vom trăi şi vom vedea; şi grecii vor trăi greu şi vor vedea.

Rezultatul referendumului era de aşteptat, chiar dacă în ultimele zile se înregistrase o creştere a procentului celor ce au votat „DA”. Ce populaţie va accepta tăieri de pensii şi salarii, în condiţiile în care guvernanţii nu sunt expliciţi asupra consecinţelor celor două variante? Întrebaţi-i pe oamenii de rând: „vreţi să trăiţi cu un salariu mai mic sau cu unul mai mare, adică mai bine sau mai rău?” Normal că cei mai mulţi vor vota pentru prima variantă. Doar socialiştii utopici, că mai există şi astăzi o asemenea specie, susţin că grecii au votat în deplină cunoştinţă de cauză, că şi ultimul ţăran ar fi înţeles care ar fi consecinţele macroeconomice pe termen mediu şi lung ale votului său. În realitate, grecii au votat pentru beneficiul promis al păstrării nivelului veniturilor azi. Va putea guvernul să se ţină de promisiune? Vom vedea chiar în termen scurt. În fond, e vorba doar de o promisiune.

Pe greci îi aşteaptă vremuri grele şi serbările stradale din seara referendumului vor fi date repede uitării. Gestul fostului ministru de finanţe este unul care le arată că urmează o perioadă în care nici cei de la putere nu o vor duce bine. De ce să demisionezi după un succes? Doar pentru că ai fi auzit că nu eşti dorit la masa discuţiilor pentru semnarea acordului? Nu ţine. Tu nu eşti în slujba creditorilor (nu îţi fac cei regulile), ci a celor ce au votat „NU”. Faţă de aceştia, după votul de duminică, eşti obligat să mergi la discuţii, că dacă voiau pe altcineva acolo votau „DA”. Cred că altele sunt motivele demisiei din succes şi doar Yanis Varoufakis ni le-ar putea spune într-un moment de sinceritate. Ce ştie el şi nu a putut spune până nu a trecut referendumul? Revin la întrebarea iniţială: oare cum o fi votat fostul ministru al finanţelor din Grecia? Prin gestul său, el a spus „nu” luni „NU”-ului de duminică. De la vechii greci ştim că negarea negaţiei este afirmaţie. Aşa cred că a votat Yanis Varoufakis, iar demisia sa este ultimul paradox cu care grecii s-au prezentat lumii. Restul a fost propagandă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite