Politică

articolul anterior articolul urmator

Depolitizarea #Colectiv

2
31 Oct 2016 13:19:16
Arthur Suciu

La scurt timp după tragedia de la Colectiv, preşedintele Iohannis a reuşit să definească starea de fapt a accidentului tragic ca stare de excepţie. Acest lucru a fost posibil datorită nemulţumirilor oamenilor faţă de Guvernul Ponta (cazul Gigină, în primul rând), dar şi ca urmare a orientării mediatice a emoţiei sociale într-o direcţie politică.

Consultarea societăţii civile, care a avut loc la Cotroceni, a fost o farsă prin care preşedintele a legitimat formarea unui guvern tehnocratic. A fost o farsă pentru că invitaţii nu erau, cu adevărat, reprezentanţi ai societăţii civile (”Strada n-are lideri, suntem oameni liberi”, se striga pe străzi), iar asocierea dintre societatea civilă şi suspendarea, fie şi temporară, a democraţiei pluripatide, era – orice s-ar spune - bizară. În realitate, prilejul a fost folosit de preşedintele Iohannis pentru a realiza câteva obiective politice: înlăturarea Guvernului Ponta, reactivarea politică a străzii şi asigurarea tranziţiei către un guvern liberal. Guvernul Cioloş a existat pentru că Guvernul Ponta îşi epuizase resursele de legitimitate, iar un guvern liberal nu era totuşi admisibil (farsa ar fi fost prea mare).

A trecut un an de-atunci. Ce constatăm? Guvernul Cioloş, numit iniţial prin concursul egal al PNL şi PSD, dar mai ales premierul Cioloş au devenit instrumente ale strategiei electorale a PNL. Cum am spus, acest guvern nu a fost niciodată emanaţia societăţii civile. Cu atât mai puţin este aşa ceva acum, în prag de alegeri. Accentuez asupra faptului că dacă, imediat după Colectiv, a existat într-adevăr o manifestare civilă, ea nu şi-a găsit decât vag, foarte vag o cale de instituţionalizare prin Guvernul Cioloş. Acest aspect este esenţial. Mişcarea protestatară care a început, în România, în iarna anului 2012 şi a continuat cu protestele anti-RMGC şi anti-Chevron, a avut mai multe efecte politice indirecte. Protestele post-Colectiv fac parte din aceeaşi istorie. Această mişcare nu a condus însă la o schimbare semnificativă a vieţii civile şi politice pentru că ea a fost mereu instrumentată politic. Guvernul Boc a căzut la presiunea străzii aşa cum a căzut şi Guvernul Ponta. Dar nici Ponta, nici Cioloş nu au făcut pentru protestatari nimic sau aproape nimic din ceea ce era necesar pentru a da vieţii politice o puternică susţinere civilă.

La un an de la Colectiv, preşedintele Iohannis şi premierul Cioloş au încercat să politizeze evenimentul de comemorare. Au încercat să găsească în Colectiv noi resurse de legitimare, dar au simţit amândoi iritarea celor prezenţi la locul de comemorare. Aceasta nu înseamnă că între Colectiv şi Cioloş sau Iohannis s-a căscat o prăpastie. Probabil că, în continuare, o parte dintre mai vechii protestatari vor vota cu PNL sau cu USR la alegerile parlamentare. Însă ei nu vor mai ieşi în stradă pentru a le susţine. Aşadar, starea de excepţie a luat sfârşit.

Urmează starea electorală. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Ovidiu Stoica
31.10.2016, 19:43:36

Felicitari pentru articol. O raritate in peisaj, majoritatea coplesitoare a articolelor publicate pe "Adevarul" instrumentalizeaza mai departe evenimentul, continua mitologizarea.

popa andrei
31.10.2016, 21:30:42

Într-adevăr o raritate, un articol care nu mai miroase a hazna. Din acest punct de vedere poate fi apreciat. Mai departe însă, să mă ierte Dumnezeu, mai avem mult până la autenticul jurnalism, cel care părea a se naşte în anii 90, cel pe care îl consideram un câştig binemeritat al sistemului politic numit democraţie. Ca să mă refer strict la acest articol mie unul anumite lucruri îmi par în cel mai bun caz, nebuloase: 1. De unde şi până unde ,,nemulţumirile oamenilor faţă de Guvernul Ponta”? Păi guvernul Ponta a întregit salariile - le-a mai şi mărit cu 10 % - a făcut chiar şi o serie de ,,pomeni electorale” potrivit unora, venituri însă pe care o mare masă de salariaţi le-au încasat. Ce să înţelegem,, că li s-a urât cu binele, ori că nu ,,oamenii cei mulţi” contează ci ,,cei aleşi”? Dar nu cumva contrazicem definiţia democraţiei astfel? 2. Guvernul Ponta şi-a asumat anumite politici fiscale denunţate de opoziţia şi FMI-ul în cor: ,,Veţi duce ţara în deficit, dezastru, recesiune…etc.” uite aşa curgeau somaţiile de dimensiuni aproape apocaliptice. Rezultatul? CREŞTERE ECONOMICĂ! 3. ,,Guvernul Ponta îşi epuizase resursele de legitimitate” De unde şi până unde stimabile? Legitimitate în faţa cui? Cumva a forurilor financiare internaţionale? De ce faceţi asemenea afirmaţii fără acoperire? Era cumva guvernul responsabil că nişte persoane private la o manifestaţie privată s-au comportat AŞA CUM SE COMPORTĂ 90% DIN CETĂŢENII ROMÂNIEI ÎN TOATE ÎMPREJURĂRILE!? A, corupţia, nerespectarea legilor etc., etc. Dar, nu vă supăraţi, s-a schimbat ceva de la Colectiv încoace? Dacă nu, de ce nu pică şi guvernul tehnocrat? Din punctul meu de vedere guvernul Ponta şi mai ales guvernul tehnocrat ar trebui să fie puse să plătească cheltuielile de spitalizare astronomice ale celor neasiguraţi, dacă tot VORBIM DE RESPECTAREA LEGII! 4. ,,Guvernul Cioloş, numit iniţial prin concursul egal al PNL şi PSD” Nu vă fie cu supărare, domnule Suciu, PNL înţeleg cumva dar PSD?! Adică PSD-ul se dedea la o parte ca să lase făcătura aceasta imprecis definită să guverneze, nu? Ori a fost mai degrabă ,,dacă e musai, cu plăcere!” Nu ne mai consideraţi copii domnule Suciu, lăsaţi naiba braşoavele.

Modifică Setările