Deputat german: PSD nu este un partid social-democrat

În Bundestag există un nou grup parlamentar ”multilateral” pentru relaţiile cu Bulgaria, Moldova şi România. Unul din vicepreşedinţi, Detlef Müller, SPD, consideră că PSD condus de Liviu Dragnea ”nu este un partid-soră”.

Domnule Detlef Müller, sunteţi deputat al partidului social-democrat (SPD) în Bundestag şi unul dintre cei cinci vice-preşedinţi ai Grupului parlamentar de prietenie germano-bulgaro-moldo-române. O entitate nouă, "multilaterală", cu ţări diferite. Să le examinăm îndeaproape şi să începem cu actualul caz-problemă din Uniunea Europeană: România. Cum a reacţionat acest grup parlamentar la recentul raport devastator al Comisiei Europene pentru România şi la rezoluţia Parlamentului European, în care guvernul social-liberal de la Bucureşti a fost criticat dur pentru atacurile sale neîntrerupte asupra sistemului judiciar independent, împotriva luptei anti-corupţie, împotriva statului de drept? 

Detlef Müller: În primul rând, cred cu tărie că toţi membrii grupului nostru parlamentar ştiu ce se întâmplă în România şi cunosc raportul. Este un puternic semnal de avertizare din partea Uniunii Europene la adresa României. Dacă ne uităm la evoluţiile din ultimii ani, nu este surprinzător să constatăm că în România s-a înregistrat chiar şi o serie de paşi înapoi. Spre deosebire de Bulgaria, care se află şi ea pe un drum dificil, dar bun, şi al cărei progres este vizibil. În ultimii ani s-au înregistrat paşi înapoi în ceea ce priveşte statul de drept, sistemul judiciar, separarea puterilor şi libertatea presei în România. Cred că grupul parlamentar va trebui să analizeze foarte critic acest raport, să ia deciziile corespunzătoare cu privire la felul în care vom acţiona în viitor. Vrem să ajutăm România, acesta e scopul nostru. Vrem să consolidăm relaţia dintre cele două parlamente, vrem să colaborăm. România se afă în pragul preluării preşedinţiei UE. Aceasta este o sarcină uriaşă. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a-i ajuta pe prietenii şi colegii noştri din Parlament.

Ce ajutor poate oferi acest grup parlamentar multilateral? În trecut, a existat un grup germano-român, altul germano-bulgar, care se concentrau pe problemele cooperării bilaterale şi erau conduse de personalităţi cunoscute în parlament - domnul Gernot Erler pentru Bulgaria sau doamna Susanne Kastner pentru România. Acum aveţi un singur grup pentru aceste două state UE plus o ţară din afara UE, Republica Moldova. În regiune, această constelaţie este văzută ca un semn că Germania se distanţează de periferia sud-estică a Europei. 

Nu facem asta. Ne ocupăm de toate cele trei state. Desigur, nu neapărat în mod egal, trebuie să recunosc. Din cauza volumului de lucru şi timpului limitat, vom avea în primul rând grijă de relaţia cu România, mai ales datorită preşedinţiei Consiliului UE. Vom vizita România şi Republica Moldova anul viitor. Este clar că, pe baza raportului UE, prioritatea noastră o constituie România şi apoi Moldova. Cu toate acestea, nu ar trebui să se creeze impresia că Bulgaria nu ar mai fi importantă pentru noi. Dar acum, Bulgaria este pe calea cea bună. În primul rând, România şi Republica Moldova au nevoie de consolidare şi sprijin, ne vom concentra pe acest lucru.

Din ce motiv se află Moldova în prim-plan? 

Pentru Moldova, aspectul cel mai important este perspectiva acestui stat. Dacă vrem o Republică Moldova pro-europeană, trebuie să-i oferim o perspectivă a integrării în UE. Trebuie să ne preocupe cum şi când Moldova ar putea adera la UE. 

Bulgaria este pe calea cea bună, aţi spus. Ce anume urmăriţi în colaborarea cu Sofia? 

Urmărim cu mare interes implementarea reformelor şi suntem mulţumiţi de progresele înregistrate. În prezent, este în curs de examinare preşedinţia Consiliului UE. 

La vârful grupului parlamentar, există o constelaţie interesantă: câte un vicepreşedinte din partea partidelor CDU, SPD, FDP, Stânga şi Verzii ecologişti, precum şi un preşedinte din rândul Alternativei pentru Germania, AfD. Cooperarea cu AfD funcţionează? Conducerile partidelor tradiţionale reprezentate în Bundestag au tot declarat căar fi exclusă orice cooperare cu populiştii de la AfD. Acum sunteţi practic obligaţi să faceţi acest lucru. 

Nu e chiar aşa. Trebuie să lucrăm împreună, există reguli parlamentare pe care trebuie să le respectăm. Dar este clar, de asemenea, că noi ne consultăm în legătură cu tot ceea ce se decide în cadrul conducerii grupului nostru. Din când în când trebuie să-l mai temperăm pe preşedinte în legătură cu dorinţele sale şi modul în care vede munca noastră în grup. Suntem un organism colectiv şi încercăm în prealabil să-l convingem. Nu este un "autocrat", dar discuţiile sunt uneori cam dure.

Detlef Müller: PSD condus de Liviu Dragnea ”nu este un partid-soră”.

Să ne întoarcem la România. Partidul de guvernământ, PSD, este supus unor critici dure, chiar şi din partea socialiştilor europeni din Parlamentul European. Social-democraţii germani sunt mai rezervaţi. Nici preşedinta SPD, Andreea Nahles, nici consiliul de conducere nu au dorit până în prezent să se pronunţe asupra maşinaţiunilor aşa-numiţilor social-democraţi din Bucureşti. Au existat câteva accente critice în timpul celor două vizite scurte ale ministrului federal de externe, Heiko Maas (SPD), în capitala română, dar se pare că nu au avut urmări, dacă ne uităm la raportul UE şi la reacţia violentă anti-europeană a conducerii PSD. Este această atitudine a PSD un subiect abordat în SPD? Constituie un subiect de discuţie campaniile de defăimare orchestrate de partidul condus de un condamnat penal - Liviu Dragnea - împotriva minorităţii germane din România şi a preşedintelui liberal-conservator Klaus Iohannis, membru al acestei minorităţi?

Pentru SPD, multe teme joacă în prezent un rol important, mai ales soarta partidului nostru, în general. Ne aflăm în plin proces de reînnoire. România şi PSD sunt subiecte foarte speciale. Trebuie să recunoaştem - şi pot spune asta pentru mine - că PSD nu este un partid-soră. Se presupune că aparţine familiei social-democrate europene. Dar când vezi ce curs politic urmăreşte, de fapt, PSD, împotriva minorităţilor, cu accente homofobe, un curs anti-european, atunci vedem că nu ne aflăm pe un teren comun, în ceea ce priveşte valorile noastre fundamentale. Cu alte cuvinte, partidul poate să se auto-numească social-democrat, dar personal nu consider că este un partid social-democrat. Din acest motiv, este dificil să vorbim despre un parteneriat sau să oferim un ajutor de cooperare. Relaţia dintre cele două partide nu este bună. Le-am spus în mod repetat reprezentanţilor PSD: Dacă doresc să facă parte din familia social-democrată europeană, trebuie să-şi schimbe în mod fundamental politica şi să adere la valorile de bază ale social-democraţiei. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, cooperarea va deveni foarte dificilă. Sper că, după acest raport al UE, şi conducerea SPD se va poziţiona în mod clar.

În aceste condiţii, riscă PSD excluderea din familia socialiştilor şi social-democraţilor europeni? Suntem în pragul alegerilor europene, fiecare vot contează…

Ar fi un pas categoric să ne gândim la o excludere - suntem departe de aşa ceva. Încercăm încă prin discuţii şi negocieri ca PSD să rămână în familia social-democrată. Membrii de familie nu se dau atât de uşor la o parte. Dar vorbim despre faptul că trebuie să existe un angajament pentru a face parte din această familie. În această etapă ne aflăm acum.

Interviu realizat de Robert Schwartz, şeful redacţiei române de la Deutsche Welle