Deputaţii vor iar să-şi angajeze neamurile mutilând Codul Penal. Cum traduc specialiştii conflictul de interese

Cinci parlamentari din tabăra Puterii vor să dezincrimineze conflictul de interese, pentru a-şi putea angaja rudele la cabinetele parlamentare, dar şi pentru a-i scăpa de dosare penale pe colegii deja incriminaţi.

O mână de parlamentari din coaliţia de guvernare au depus un proiect de lege prin care încearcă din nou să modifice Codul Penal. Aceştia sunt Ciprian Nica (PSD),Victor Roman (PSD), Aurelian Ionescu (PC), Arpad Marton (UDMR) şi Ion Marocico (minorităţi).

Mai exact, cei cinci deputaţi au reformulat articolul din legislaţia penală referitor la conflictul de interese şi cer exceptarea de sub incidenţa acestei infracţiuni „învestirea unei persoane într-o funcţie publică indiferent în ce mod şi sub ce formă se realizează aceasta“. Altfel spus, parlamentarii vor să-şi angajeze din nou soţiile, nepoţii sau alte rude fără a mai fi atinşi de actuala legislaţie penală, care, pentru o astfel de faptă, prevede o pedeapsă cu închisoarea de la unu la cinci ani.

De altfel, există parlamentari care au ignorat legea, şi-au angajat rudele, apoi au fost condamnaţi definitiv. Este cazul secretarului Camerei Deputaţilor, Niculae Mircovici, reprezentant al minorităţilor, condamnat definitiv de Înalta Curte la şase luni de închisoare cu suspendare pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar. Pe lângă Mircovici, mai există mulţi alţi parlamentari care au fost condamnaţi în primă instanţă sau au procese pe rol. Printre aceştia se numără chiar liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, trimis în judecată după ce i-a oferit fiicei sale un post de consilier plătit din bani publici. Un alt deputat PSD, Anghel Stanciu, a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare pentru că şi-a angajat fiul şi nora la biroul său parlamentar.

În caz că legea va fi adoptată, Marian Neacşu, Anghel Stanciu şi alţi parlamentari care au fost găsiţi în conflict de interese vor scăpa de procese. „În materie penală funcţionează principiul aplicării legii penale mai favorabile. În momentul în care, de la data săvârşirii faptei până la momentul judecării definitive a unei cauze, dacă apar modificări legislative, se aplică legea care are prevederi mai favorabile pentru inculpatul respectiv“, a explicat preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu.

Practic, un cadou comandat de partid pentru oamenii cu probleme penale. „Mi se pare scandalos, însă scandalos este un cuvânt mic. Parlamentarii nu vor altceva decât să-şi mai dea singuri câteva achitări, să-şi mai angajeze câteva soţii, câţiva nepoţi pe bani publici“, a comentat expertul anticorupţie Laura Ştefan pentru „Adevărul“.

Explicaţii ironice

Proiectul legislativ a trecut tacit de Senat şi trebuia să fie discutat ieri de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Însă, în mod subit, majoritatea PSD din Comisia Juridică a votat ca proiectul să fie discutat peste două săptămâni. Întrebat de ce a fost amânată discuţia, vicepreşedintele Comisiei, Ciprian Nica (unul dintre iniţiatorii legii), a răspuns nervos: „Am amânat-o pentru că am văzut că vă interesează atât de mult. Monica Macovei a omorât ţara asta, şi voi ţineţi cu ea“. L-am mai întrebat pe Ciprian Nica cine a venit cu propunerea să fie dezincriminat coflictul de interese. „Este secret de stat“, a răspuns  deputatul PSD.

Ce înseamnă conflict de interese

Deşi nu oferă un argument concret care să justifice revenirea la nepotisme, deputaţii critică, în expunerea de motive, formularea actuală a articolului privind conflictul de interese.

Articolul 301 din Codul Penal defineşte astfel conflictul de interese: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă, pentru un afin sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comericale ori de muncă în ultimii cinci ani“.  Deputaţii spun că sintagma „folos patrimonial“ este folosită la modul general, „fără a distinge între un folos material necuvenit şi unul obţinut în condiţiile legii“.

Altfel spus, deputaţii reclamă faptul că folos patrimonial înseamnă şi salariul oricărui angajat. Intri sub incidenţa legii penale dacă plăteşti salarii? Avocatul Elenina Nicuţ răspunde: „Problema nu este natura folosului. Nu ne interesează că soţia unui parlamentar a fost remunerată pentru munca pe care a depus-o timp de o lună. Ne interesează cum a ajuns soţia parlamntarului să fie angajată. Acolo e conflictul de interese. Să presupunem că eu, parlamentar, îmi angajez soţia. Deci am participat la luarea unei decizii care vizează banul public. Problema nu e salariul soţiei, ci faptul că soţia a ajuns să câştige acei bani“. Pe scurt, obţinerea folosului este rezultatul influenţei pe care soţul său a avut-o.

Expertul anticorupţie Laura Ştefan, de la ExpertForum, completează: „Conflictul de interese trebuie gândit astfel: avem trei elemente. Primul: oficialul care face angajarea. Al doilea: ruda angajată. Al treilea: folosul care decurge din angajarea rudei. Ce se întâmplă în afara acestei scheme ne scoate în afara conflictului de interese. Un parlamentar care plăteşte salariul unui angajat generează un folos patrimonial. Însă nu e conflict de interese, decât în măsura în care angajatul este o rudă“. De asemenea, Laura Ştefan explică şi sintagma referitoare la „raporturile comerciale din ultimii cinci ani“, care generează tot conflict de interese. „Să ne gândim la medicii care sunt plimbaţi prin lume de companiile farmaceutice. Dacă acel medic ajunge director şi atribuie un contract către firma care l-a plimbat, e conflict de interese“, exemplifică Laura Ştefan. 

DNA: Lupta împotriva corupţiei va fi afectată

Potrivit DNA, modificările propuse la Codul Penal vor afecta lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. „ În anumite cazuri, s-ar putea pronunţa, pentru acest  gen de fapte,  achitarea unor inculpaţi deja trimişi în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare,  în care sunt implicate persoane cu funcţii importante“, precizează DNA într-un comunicat remis la solicitarea  „Adevărul“. Potrivit procurorilor, dacă modificările vor fi adoptate, mai multe dosare ar putea fi clasate, printre care cele ale preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, ex-preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintelui CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, ex-primarul Constanţei, Radu Mazăre, prefectului judeţului Suceava, Florin Sinescu, ex-preşedintelui CJ Hunedoara,  Mircea Moloţ, primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert.

Iohannis iese la atac

Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis deputaţilor să abandoneze ideea de a modifca legislaţia penală. „Nu pot fi de acord cu modificarea Art. 301 din Codul Penal, care urmăreşte dezincriminarea conflictului de interese, astfel încât să existe libertatea angajării unor membri ai familiei în cadrul cabinetelor parlamentare. 

Atrag atenţia că, în eventualitatea adoptării de către Parlament a acestor modificări, ele vor fi retrimise Parlamentului sau voi sesiza Curtea Constituţională“Klaus Iohannis

Dacă legea va ajunge pe masa CCR, are toate şansele să fie declarată neconstituţională. O decizie a CCR din februarie 2014, referitoare la conflictul de interese, spune foarte clar: „Persoana care deţine o demnitate sau o funcţie publică trebuie să-şi exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public, iar nu cu scopul realizării unor interese personale de natură patrimonială, care să prejudicieze interesul public şi să afecteze încrederea cetăţenulor în instituţiile statului“.